Peste 50 de cimpanzei au murit într-o rezervaţie din Sierra Leone între anii 2005 şi 2018 din cauza unei infecţii 100% fatale, a cărei cauză nu era cunoscută, însă o echipă de cercetători a anunţat că ar fi depistat vinovatul, conform unui articol publicat de Science.

Ecologul-infecţionist Tony Goldberg a fost uimit în 2016 când a aflat că o infecţie misterioasă ucide rapid cimpanzeii dintr-o rezervaţie luxuriantă situată în pădurea tropicală din Sierra Leone. ''Nu era subtil - cimpanzeii se clătinau şi se poticneau, vomitau şi aveau diaree'', îşi aminteşte Goldberg de la Universitatea din Wisconsin, Madison. ''Uneori se duceau la culcare sănătoşi şi dimineaţa erau morţi'', a adăugat el.

Chiar şi atunci când medicii veterinari le administrau antibiotice şi lichide, îi înveleau în pături calde şi îi izolau în incinte mai mici în încercarea de a limita răspândirea infecţiei, ei mureau. Cel puţin 53 de exemplare au pierit în sanctuarul pentru cimpanzei Tacugama între anii 2005 şi 2018, scrie agerpres.ro.

Rezervaţia adăposteşte aproape 100 de cimpanzei salvaţi de la traficanţi, vânătoare sau în urma abandonului după ce au fost crescuţi ca animale de companie.

''A fost foarte supărător pentru personal, pentru că nu se întrevedea niciun sfârşit'', a spus biologul Gregg Tully, director executiv în cadrul Pan African Sanctuary Alliance. El a solicitat ajutorul lui Goldberg pentru a identifica boala, care este 100% fatală.

În prezent, după ce au studiat probele de ţesut şi de ADN prelevate de la cimpanzei din rezervaţie, Goldberg şi colegii săi au identificat potenţialul vinovat.

Potrivit constatărilor lor, publicate miercuri în Nature Communications, o nouă specie de bacterie în formă de trifoi a fost depistată în probe de ţesut de la 13 cimpanzei care au murit, dar nu şi în probe de la 14 cimpanzei sănătoşi.

Misterioasa boală gastrointestinală şi neurologică nu a infectat medicii veterinari sau alţi oameni.

Ruda cea mai apropiată a acestei bacterii este Sarcina ventriculi, o cauză rară a bolilor gastrointestinale care infectează oamenii, precum şi bovinele, pisicile şi caii.

Deşi cercetătorii îşi fac griji în legătură cu orice nouă afecţiune care ar putea face trecerea între maimuţe şi oameni, principala lor preocupare este că se va răspândi la cimpanzeii din alte rezervaţii şi în sălbăticie. ''Fauna sălbatică din sanctuare este întotdeauna cea mai vulnerabilă la agenţii patogeni care se transmit prin aer'', a declarat Sharon Deem, epidemiolog veterinar la Grădina Zoologică din oraşul american St. Louis, care nu a făcut parte din echipa de cercetători.

Marea descoperire a venit în 2018, când o colaboratoare a lui Goldberg, Leah Owens, a observat o bacterie cu aspect ciudat în ţesutul cerebral al unuia dintre cimpanzeii decedaţi. ''Târziu în noapte, analizam la microscop şi am văzut această structură cubică, cu aspect ciudat'', a povestit ea. Owens şi-a dat seama că bacteriile identificate semănau cu Sarcina ventriculi, având formă de trifoi, o constatare confirmată ulterior de patologi.

Cercetătorii au secvenţiat apoi genomul de la bacteriile din probă, descoperind că era apropiat de cel al S. ventriculi. Cu toate acestea, era suficient de distinct pentru a clasifica bacteria ca specie nouă, pe care ei au propus să fie numită Sarcina troglodytae, după specia de cimpanzeu pe care o infectează - Pan troglodytes (cimpanzeul comun).

Studiile ulterioare ale ADN-ului din noua specie de bacterie au demonstrat că are gene care o fac mai virulentă decât S. ventriculi. Echipa se întreabă, de asemenea, dacă nu cumva şi alte cazuri identificate la alte specii de animale, care au fost asociate cu S. ventriculi, ar fi putut fi cauzate de această nouă specie de bacterie, sau de alte tipuri neidentificate de Sarcina, notează Science.

Owens aplică pentru granturi în vederea identificării sursei bacteriei prin testarea probelor de apă, de aer, de hrană şi de vegetaţie pe care ea şi Goldberg le-au prelevat din rezervaţie în 2019. Potrivit unei posibile explicaţii, bacteria ar fi omniprezentă, însă un factor prezent în mediul din rezervaţie sau în fiziologia maimuţelor ar declanşa boala. Majoritatea cazurilor apar în martie, în timpul sezonului cald şi secetos, când animalele sunt aprovizionate cu mai multă hrană.

Veterinarii din refugiul Tacugama pun deja în aplicare noile descoperiri. Ei tratează un cimpanzeu bolnav cu medicamente antiacide, anticonvulsive şi antibiotice - tratamentul similar celui utilizat la oameni - în speranţa de a-i salva viaţa. Între timp, alţi cercetători intenţionează să testeze cimpanzei din alte rezervaţii pentru o posibilă detectare a infecţiei.