O echipă internațională de cercetători a descoperit probabil ''cel mai vechi strămoș al omului''
O echipă internațională de cercetători a descoperit cel mai vechi strămoș al omului și probabil un spectru vast al altei specii, scrie BBC News, citat de Agerpres.
Cercetătorii susțin că este vorba despre urmele fosilizate — ''splendid de bine păstrate'' — ale unei creaturi vechi de 540 de milioane de ani. Animalul marin microscopic este cea timpurie treaptă a evoluției care conduce la pești și — eventual — la om.
Echipa de cercetători susține că Saccorhytus este cel mai primitiv exemplu de categorie animală cunoscut ca ''deuterostomieni'' care sunt strămoșii comuni ai unui spectru vast de specii, inclusiv vertebrate.
Saccorhytus are dimensiunea de aproximativ un milimetru și se presupune că a trăit între firele de nisip de pe fundul oceanului. Era acoperit de o piele subțire, relativ flexibilă și de mușchi. Deocamdată cercetătorii nu au putut stabili dacă animalul avea orificiu anal, sugerând că elimina resturile prin același orificiu pe unde se hrănea.
Cercetarea a fost realizată de oameni de știință din Marea Britanie, China și Germania. Profesorul britanic Simon Conway Morris, de la Universitatea Cambridge și implicat în acest proiect, a declarat pentru BBC că ''fosilele pe care le-am studiat arată ca niște mici grăunțe negre, însă la microscop nivelul detaliilor este uimitor''.
''Ne concentrăm asupra lui ca spre o incipientă deuterostomie, care ar putea reprezenta începuturile primitive ale unei foarte diverse game de specii, inclusiv a noastră. Deuterostomienii au un strămoș comun și credem că este cel la care ne uităm acum'', a mai spus profesorul Simon Conway Morris.
''Saccorhytus ne oferă o perspectivă remarcabilă într-una din cele mai incipiente nivele ale evoluției unui grup care a dus la pești, și în final, la noi'', a spus Degan Shu, de la Universitatea Nord-Vest din provincia Shaanxi, unde au fost găsite fosilele.
Până în prezent, grupul deuterostemienii descoperți datau între 510-520 de milioane de ani în urmă. Aceștia s-au diversificat nu doar în grupul vertebratelor, cărora aparțin oamenii și strămoșii săi, dar și în alte specii precum steaua de mare sau scoicile de mare.
Pentru că arată atât de diferit unele de altele, a fost extrem de dificil pentru oamenii de știință să stabilească cum ar fi arătat un strămoș comun mai avansat. Potrivit studiului, organismul are corpul simetric, o caracteristică care este specifică multora din descendenții de pe scara evoluției, inclusiv a oamenilor.
Datorită pielii sale subțiri și relativ flexibile dar și a mușchilor, cercetătorii au concluzionat că Saccorhytus se deplasa prin contractarea mușchilor și prin răsucire. Cercetătorii susțin că cea mai vizibilă particularitate este gura largă, comparativ cu restul corpului. Aceștia susțin că probabil se hrănea prin înghițirea unor particule de hrană sau chiar a unor altor creaturi.
La fel de interesante sunt structurile conice de pe corpul, care, potrivit cercetătorilor, ar fi avut rolul de a permite apei înghițite să iasă și să funcționeze asemenea unor versiuni incipiente de branhii. Detaliile acestei descoperiri realizată de o echipă internațională de cercetători în centrul Chinei au fost publicate în revista Nature.