O moleculă găsită în veninul albinelor poate suprima creșterea celulelor canceroase agresive. Sunt concluziile unui stidiu ce s-a concentrat pe anumite subtipuri de cancer de sân, inclusiv cancerul de sân triplu negativ, o afecțiune extrem de agresivă cu opțiuni de tratament limitate.

Albinele folosesc melitina, o moleculă care alcătuiește jumătate din veninul lor și face ca înțepăturile acestor insecte să fie dureroase, pentru a lupta împotriva propriilor agenți patogeni. Insectele produc această peptidă nu doar în venin, ci și în alte țesuturi, ca răspuns la infecții, notează Science Alert, citează descopera.ro.

Oameni de știință de la Institutul de Cercetări Medicale Harry Perkins (Australia) au utilizat venin de la albine din Irlanda, Anglia și Australia și de la bondari (Bombus terrestris) din Anglia împotrva unor celule canceroase cultivate în laborator.

Astfel au descoperit că veninul de bondar, care nu conține melitină, dar are alt potențial, a avut un efect redus asupra celulelor cancerului de sân. Veninul de albine a făcut însă diferența.

„Veninul a fost extrem de puternic. Am descoperit că melitina poate distruge complet membranele celulelor canceroase în 60 de minute”, a afirmat Ciara Duffy, din cadrul Institutului de Cercetări Medicale Harry Perkins.

Când melitina a fost blocată cu un anticorp, celulele canceroase expuse la venin de albine au supraviețuit. Astfel, cercetătorii s-au convins că melitina a fost într-adevăr componenta din venin responsabilă de succesul din testele anterioare.

Un lucru și mai bun a fost că melitina a avut un impact redus asupra celulelor normale, vizând în mod specific celulele care au produs o mulțime de EGFR și HER2 (o altă moleculă produsă excesiv de unele tipuri de cancer de sân); ba chiar a încurcat capacitatea celulelor canceroase de a se înmulți.

„Acest studiu demonstrează modul în care melitina interacționează cu căile de semnalizare din interiorul celulelor cancerului de sân pentru a reduce înmulțirea celulelor”, a declarat Peter Klinken, om de știință din cadrul Universității Australia de Vest, care nu a fost implicat în acest studiu.

Mai departe, echipa a produs o versiune sintetică a melitinei pentru a vedea cum ar funcționa în comparație cu molecula reală.

„Am constatat că produsul sintetic reflectă majoritatea efectelor anticancerigene ale veninului albinelor”, a spus Ciara Duffy, din cadrul Institutului de Cercetări Medicale Harry Perkins.

Ulterior, echipa condusă de ea a testat pe șoareci acțiunea melitinei în asociere cu medicamente utilizate în chimioterapie. Tratamentul experimental a redus nivelurile unei molecule pe care celulele canceroase o folosesc pentru a se sustrage detectării de către sistemul imunitar.

„Am constatat că melitina poate fi utilizată împreună cu molecule mici sau chimioterapii, cum ar fi docetaxel, pentru tratarea tipurilor de cancer mamar extrem de agresive”, a explicat Duffy. Combinația de melitină și docetaxel, medicament folosit în chimioterapie, a fost extrem de eficientă în reducerea creșterii tumorii la șoareci, a adăugat cercetătoarea.

Excesul de molecule EGFR și HER2 se observă și în alte tipuri de cancer, precum cel pulmonar, iar aceste rezultate sugerează că melitina ar putea fi folosită și în acest caz.

Desigur, o mulțime de lucruri pot ucide o celulă canceroasă într-un vas Petri, iar cercetătorii avertizează că mai este un drum lung de parcurs până când această moleculă din veninul albinelor ar putea fi utilizată ca tratament la oameni.

„Studiile viitoare vor evalua în mod formal toxicitățile și dozele maxime tolerate ale acestor peptide înainte de cercetările pe oameni”, au mai scris autorii în lucrarea care rezumă cercetarea lor, publicată în Nature Precision Oncology.

Cercetarea arată încă o dată că substanțe chimice găsite în natură s-ar putea dovedi a fi utile și pentru bolile umane. Cu toate acestea, la fel ca multe alte creaturi, populațiile de albine se confruntă cu amenințări semnificative în ultimii ani, reducându-se masiv numărul lor.