În premieră, oamenii de ştiinţă au reuşit să arate pe subiecţi umani că dieta poate schimba compoziţia microbiană din intestin, afectând funcţiile bacteriilor. Studiul face un prim pas spre identificarea modului în care aceşti microbi ar putea fi utilizaţi pentru a ne menţine sănătoşi, scrie descopera.ro.

Peter Turnbaugh, microbiolog în cadrul Universităţii Harvard şi Lawrence David, biolog de la Universitatea DUke, au decis să studieze dacă dieta poate avea un efect imediat şi asupra oamenilor. Astfel, ei au recrutat 10 voluntari pe care i-au rugat ca timp de 5 zile să mănânce doar ce le dădeau ei. 

Jumătate dintre participanţi au mâncat numai produse animale: bacon şi ouă la micul dejun, costiţe şi piept de vacă pentru prânz şi salam şi brânză pentru cină. Restul participanţilor au consumat alimente bogate în fibre, cereale, legume şi fructe. Înainte şi după experiment, participanţii au fost rugaţi să noteze tot ceea ce mâncau pentru ca oamenii de ştiinţă să poată analiza cât de diferit era aportul de mâncare. 

Oamenii de ştiinţă au izolat ADN şi alte molecule, dar şi bacterii din fecalele participanţilor, înainte şi după, dar şi în timpul experimentului. În acest mod ei puteau determina care specii de bacterii au fost prezente în intestin şi ce produceau acestea. De asemenea, oamenii de ştiinţă au analizat activitatea genetică din microbi. 

În interiorul fiecărui grup de participanţi, diferenţele dintre microbiomurile participanţilor au început să dispară. Timpurile de bacterii din intestin nu s-au schimbat foarte mult, dar s-a constat o diferenţă referitoare la abundenţa lor, mai ales în rândul indivizilor care au avut o dietă bazată pe carne. Astfel, în patru zile, bacteriile cunoscute pentru capacitatea lor de a tolera niveluri mari de acizi biliari s-au înmulţit semnificativ în rândul celor care consumau numai carne.

Şi activitatea genetică, care reflectă modul în care bacteriile au metabolizat mâncarea, s-a schimbat. În rândul celor care avuseseră o dietă bazată pe carne, genele implicate în descompunerea proteinelor şi-au crescut activitatea, în timp ce, în rândul subiecţilor care au avut dieta bazată pe plante s-au dezvoltat alte gene care ajută la digerarea carbohidraţilor. 

Din perspectiva evolutivă, faptul că bacteriile intestinale pot ajuta la atenuarea efectelor produse de schimbarea rapidă a dietei, schimbându-şi rapid capacităţile metabolice în funcţie de ceea ce mâncăm, trebuie să-i fi ajutat pe oamenii primitivi. Însă, este foarte posibil ca această flexibilitatea să aibă implicaţii asupra sănătăţii noastre.