Misteriosul Pol Sud al planetei Marte, zonă acoperită de o calotă glaciară, este vizibil într-o nouă fotografie realizată de instrumentele de bord ale sondei orbitale Mars Express, aparținând Agenției Spațiale Europene, scrie agenţia Agerpres.

Calota glaciară australă a Planetei Roșii este formată atât din apă cât și din dioxid de carbon și își schimbă forma în funcție de anotimpurile marțiene.

În anul 2004 sonda Mars Express a confirmat faptul că în compoziția acestei calote glaciare intră și apă.

Această fotografie a fost dată publicității luna trecută, deși a fost obținută la 25 februarie, în plină vară australă pe Marte, când calota glaciară era relativ restrânsă.

Deasupra calotei glaciare este vizibilă o zonă presărată cu numeroase cratere ce face parte din podișul sudic al Planetei Roșii, iar în stânga-sus este vizibilă o parte din giganticul bazin Hellas, care se întinde pe mai bine de 2.200 de kilometri și are o adâncime de aproximativ 8 kilometri.

Oamenii de știință sunt de părere că acest bazin a apărut în urma unui impact cu un asteroid gigantic produs la scurt timp după formarea lui Marte. Două linii subțiri și șerpuitoare care mărginesc bazinul Hellas corespund văilor Dao Vallis și Niger Vallis, care ar fi fost săpate la suprafața planetei de cursuri de apă.

Această imagine a fost obținută mai degrabă în contextul unui accident fericit. Fotografiile realizate de Mars Express care să acopere regiuni atât de vaste de pe Marte sunt destul de rare, conform reprezentanților ESA, pentru că sonda orbitală fotografiază de obicei direct în jos, spre suprafața planetei, atunci când se află în zona de perigeu a orbitei sale (cel mai apropiat punct al orbitei față de planetă), de la distanța de 300 de kilometri.

Sonda se află pe o orbită foarte eliptică în jurul Planetei Roșii iar această fotografie a fost realizată de la distanța de 9.900 de kilometri, în apropierea apogeului orbitei sale. 

Conform programului misiunii, instrumentele sondei Mars Express sunt orientate spre planetă atunci când aceasta trece prin perigeu, iar când se află la apogeu își îndreaptă antena principală spre Pământ pentru a transmite acasă datele culese și pentru a recepționa noi comenzi de la centrul de control, motiv pentru care această fotografie realizată de la aproape 10.000 km distanță este o raritate.