Oamenii fără adăpost se consideră norocoşi dacă li se permite să trăiască în spitale
Sunt ridicaţi din stradă, din parcuri sau scări de bloc. Mulţi dintre ei sunt subnutriţi şi suferă de boli grave. Vorbim despre oameni uitaţi de copii, rude şi societate. Unica lor şansă de salvare este să ajungă într-un spital care, ulterior, le devine casă. Se întâmplă din cauza lipsei unui mecanism eficient care ar putea oferi o viaţă decentă oamenilor fără adăpost.
Valentina Levadean are 75 de ani. Ea a lucrat ani buni la o fabrică din capitală. După ce fiica i-a vândut apartamentul, femeia a ajuns la un centru de plasament. Din cauza unei probleme la picior, a fost internată la Urgenţă, care i-a devenit casă de un an şi jumătate.
"Avem un doctor foarte bun aici, altul în locul lui m-ar fi alungat demult, după atâta timp", se destăinuie Valentina Levadean.
Anual, medicii de la Spitalul de Urgenţă tratează în jur de 200 de oameni ai străzii. Cei mai mulţi refuză să plece din spital. Reprezentanţii instituţiei spun că se confruntă cu mai multe probleme în încercarea de a găsi o soluţie pentru aceşti oameni.
"Sigur că se face legătura cu primăria, cu organele de poliţie, dar e dificil, pentru că majoritatea sunt fără acte şi nu tot timpul ne dau informaţia veridică", explică Boris Leonti, vicedirector la Spitalul de Urgenţă.
Şi autorităţile din capitală spun că uneori nu fac faţă situaţiei. "O parte din beneficiari sunt din municipiul Chişinău, sunt şi din alte raioane ale ţării. Sigur că avem şi probleme şi cu finanţarea care nu e suficientă", spune Valeriu Negru, şef interimar al Direcţiei Sociale din Chişinău.
Cheltuielile pentru tratamentul persoanelor fără adăpost din capitală se acoperă dintr-un fond bugetar pentru tratamentul oamenilor fără poliţă de asigurare medicală. Potrivit Direcţiei Sănătăţii a Capitalei, 39 de persoane fără adăpost s-au tratat în perioada 1 ianuarie - 1 iunie. Pentru ei, s-au cheltuit 50 000 e lei din bani publici.
Petru Primii a fost adus la azilul din satul Drăgăneşti, după ce a stat două săptămâni la spitalul din Sângerei. "Nu am avut acte, nu am avut nimic după ce mi-a ars casa. Unde să mă duc, dacă nu puteam merge, o lună şi ceva?" se întreabă bărbatul.
Cazul lui Petru Primii nu este singular, dar atât spitalul cât şi autorităţile locale depun eforturi pentru a găsi soluţii.
"L-am tratat aici, i-am perfectat şi actele. După externare l-am transportat la centrul de plasament. Cam în jur de 14 mii de lei a cheltuit spitalul, banii au fost parţial rambursaţi de consiliul raional", a spus directorul adjunct al Spitalului din or. Sângerei, Lilian Brânză.
La azilul de bătrâni din satul Drăgăneşti, raionul Sângerei, sunt cazaţi 28 de oameni singuratici.