Cea mai importantă zi care vesteşte Paştele, dar şi care îi sărbătoreşte pe cei cu nume de flori va fi marcată duminică. Astfel, de Florii au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban. 

Astfel, duminică, creştinii vor merge la slujba de Florii, la biserică, cu flori şi crengi de salcie şi le vor sfinţi. Floriile se sărbătoresc în ultima duminică dinaintea Paştelui. 

Pe lângă sfinţirea crenguţelor de salcie şi pregătirea bucatelor, în unele localităţi din ţară Duminica Floriilor este sărbătorită cu preotul şi primarul la masă. 

De asemenea, în această zi, gospodinele casei merge de dimineaţă la biserică pentru a sfinţi crenguţele de salcie. 

Pe lângă bucatele de post, de pe masa de sărbătoare nu lipseşte în această zi nici peştele.

O altă tradiţie spune că de Florii fetele află, prin diverse metode, dacă se vor căsători sau nu în acest an. De asemenea, în această zi, zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

În duminica Floriilor, creştinii împodobesc icoanele, uşile şi ferestrele caselor cu ramuri de salcie sfinţită. Aceste crenguţe pot fi păstrate şi folosite la tămăduirea diferitor boli. 

De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii să-i lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. În această zi, popoarele slave dăruiesc ramuri de salcie celor apropiaţi.

PUBLIKA.MD aminteşte duminică creştinii vor sărbători Floriile. Duminica a şasea din Marele Post marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli. Duminica Floriilor este o sărbătoare creştină fără dată exactă,marcată întotdeauna în duminica dinaintea Paştelui.

Duminica Floriilor este precedată de ziua în care Iisus l-a înviat pe Lazăr, la patru zile de la moarte. După această minune, mulţimea adunată la porţile cetăţii, care l-a recunoscut drept adevăratul Mântuitor, l-a întâmpinat cu ramuri de smochin, curmal, măslin şi cântări de bucurie.

În zilele noastre, Biserica Ortodoxă sfinţeşte, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramurile de salcie aduse de credincioşi.

Salcia, care are o putere mare de regenerare, simbolizează biruinţa vieţii asupra morţii. De Florii, se sărbătoreşte şi renaşterea vegetaţiei, iar creştinii care au postit au dezlegare la peşte, vin şi ulei.

Perioada dintre Florii şi Paşti este săptămâna mare în care se ţine post negru.