Nokia, care la începutul anilor 2000 domina deja autoritar piaţa mondială de telefoane mobile, se transformase deja într-o corporaţie care se complăcea cu situaţia existentă şi în care birocraţia înflorea.

Sediul central din Finlanda era deja cunoscut la acea dată sub supranumele de „Palatul PowerPoint“, managementul de mijloc fiind obsedat de politici interne şi de prezentările Power­Point, scrie Financial Times într-un articol denumit „Capăt de drum“, dedicat achiziţiei companiei finlandeze de către Microsoft, scrie Ziarul Financiar.

Povestea Nokia este „o tragedie grea­că“, afirmă şi sociologul Riitta Nie­minen-Sundell, care a lucrat în cadrul companiei până în 2005. „Nokia rămâne totuşi o companie care a educat una sau două generaţii de manageri în businessul internaţional, inoculându-le ideea că  finlandezii pot reuşi şi că nu suntem doar o ţară mică de lângă Suedia, aproape de Rusia.“

„Palatul Nokia s-a prăbuşit. A fost o mare fortăreaţă şi încă mai sunt elemente uriaşe în jur din care se mai poate construi ceva“, a spus Valtteri Halla, care a condus dezvoltarea sistemului de operare MeeGo de la Nokia şi care acum este director de tehnologie la start-up-ul Leia Media. 

În căutarea unui ţap ispăşitor pentru declinul Nokia, tabloidele finlandeze l-au pus pe prima pagină pe Stephen Elop, actualul CEO al companiei, care anterior a fost director în cadrul Micro­soft. El a preluat conducerea Nokia în urmă cu trei ani cu misiunea de a aduce din nou pe creştere compania. Însă în scurt timp, Elop, de origine canadiană, a aliat producătorul finlandez de telefoane mobile cu fostul său angajator şi a ales sistemul de operare Windows pentru smartphone-urile Nokia. Astfel, el a abandonat dezvoltarea internă a unui sistem de operare şi a evitat utilizarea soft­ware-ulului An­droid de la Google.

Scopul alianţei era ca prin intermediul resurselor materiale ale Microsoft şi cu dispozitivele şi experienţa Nokia în design cele două companii să formeze al treilea „ecosistem“ de smartphone-uri. Au reuşit să facă acest lucru, însă în ceea ce priveşte cota de piaţă strategia celor doi a eşuat.

În acelaşi timp, vânzările telefoanelor feature Nokia, care reprezintă afacerea de bază a companiei, au scăzut considerabil pe pieţe precum China şi India.