Oceanele pot oferi cantităţi IMENSE de energie nucleară
O sursă neașteptată de energie nucleară ar putea fi chiar oceanele planetei, care conțin cantități imense de uraniu.
Pe fondul încălzirii globale, care este o problemă extrem de urgentă, energia nucleară revine în centrul atenției ca o soluție viabilă, până ce soluțiile precum energia solară și cea eoliană sunt adoptate la scară mai largă.
Oceanele sunt o sursă foarte bună de uraniu, doar că acesta este dispersat în cantități extrem de mici, astfel încât extracția acestuia nu este fezabilă din punct de vedere economic. Cercetătorii de la Stanford au reușit, însă, să creeze o nouă metodă de extracție care poate aduna de 3 ori mai mult uraniu decât în mod obișnuit.
O cantitate surprinzătoare de uraniu există în oceane, în forma unor ioni pozitivi de uranil. Totalul este estimat la aproximativ 4,5 miliarde de tone, suficiente pentru a oferi energie electrică pentru întreaga planetă, timp de 6000 de ani.
Totuși, acesta este atât de dispersat încât se găsește doar un grăunte de uranil într-un litru de apă, astfel că extracția unor cantități folositoare este un proces foarte scump și îndelungat.
Metoda clasică de a capta combustibilul pentru energie nucleară din apele oceanelor este de a scufunda fibre plastice acoperite cu un compus organic, denumit amidoxim. Ionii de uranil se lipesc de amidoxim, putând fi apoi extrași și rafinați pentru folosirea în cadrul centralelor nucleare, arată engadget.com, citat de playtech.ro.
Echipa de la Stanford a creat un prototip care combină carbonul cu amidoximul, pentru ca extracția să devină mult mai eficientă. Trimiterea de semnale electrice prin fibră face ca aceasta să absoarbă de până la 9 ori mai mult uranil decât fibrele clasice. De-a lungul unui test de 11 ore efectuat în Golful Half Moon, echipa a capturat de trei ori mai mult uraniu, iar fibrele au avut o durată de viață de trei ori mai mare decât cele clasice.
În 2012, o echipă japoneză a estimat că tehnica de extracție din apă bazată pe metode clasice ar putea oferi un preț de 300 de dolari/ kilogram de uraniu, un preț de trei ori mai mare decât cel. În prezent, prețul a ajuns la aproximativ 150 de dolari/ kilogram extras.