Acordul Zonei de Liber Schimb și Comerț Aprofundat (DCFTA) este un document complex, care stă la baza tuturor reformelor implementate de Guvernul Republicii Moldova pe toate dimensiunile, inclusiv pe cea de dezvoltare economică a țării.

Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, în seara zilei de 6 aprilie curent, în cadrul prezentării de către Asociația Businessului European (EBA) a studiului privind principalele problemele ale mediului de afaceri, care afectează dezvoltarea sectorului privat.

Făcând o trecere în revistă a procesului de implementare a DCFTA, ministrul Economiei a accentuat că Acordul nu este o dogmă, care nu poate fi supusă unor transformări sau ajustări și autoritățile Republicii Moldova sunt într-un dialog permanent cu partenerii din UE privind actualizarea unor poziții stipulate în acest document, de exemplu cotele de export pentru diferite produse, etc.

Totodată, vicepremierul Octavian Calmîc a specificat că analizele efectuate de specialiștii Ministerului Economiei denotă faptul că în procesul de implementare a DCFTA, la capitolul accesul la fondurile europene, mediul de afaceri din Republica Moldova este defavorizat comparativ cu cel din regiune, în special cel din România.

"În aceste condiții noi avem un exod al companiilor moldovenești peste Prut, unde ele mai ușor pot accede la aceste fonduri. Această problemă tot este inclusă în agenda dialogului bilateral cu UE, deoarece noi tot avem nevoie de proiecte investiționale în țară", a specificat ministrul Economiei.

Analizând impactul DCFTA, vicepremierul a specificat că în pofida declarațiilor făcute de unele forțe politice, statisticile demonstrează clar că atât volumul exporturile moldovenești pe piața europeană, cât și numărul produselor exportate  sunt într-o creștere constantă, fapt care confirmă corectitudinea deciziilor luate privind semnarea Acordului Zonei de Liber Schimb și Comerț Aprofundat cu Uniunea Europeană.

În context, Petros Sourmelis, șef de unitate din cadrul Directoratului general pentru Comerț al Comisiei Europene, a accentuat că Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) este privit la Bruxelles ca un mecanism de reforme şi nu ca un instrument mercantil de liber schimb, în acest scop fiind realizate mai multe proiecte care au drept scop ajustarea activității mai multor agenții și instituții de stat din Moldova la standardele europene.

În opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, DCFTA este cel mai bun lucru care a fost realizat de țara noastră  în ultimii ani, însă beneficiile acestuia nu pot fi resimțite pe deplin din cauza mai multor probleme existente pe interiorul, inclusiv stabilitatea macroeconomică, infrastructura, sistemul bancar, etc.

Oficialul european a mai subliniat că autoritățile de la Chișinău au întreprins deja un șir de măsuri pentru stabilizarea situației, dar mai este nevoi de eforturi pe diverse domenii, inclusiv elaborarea unui mecanism de motivare a migranților, care revenind acasă să folosească remitențele nu pentru consum, dar pentru lansarea unei afaceri.

"Scopul Uniunii Europene este să sprijine autoritățile moldovenești în dezvoltarea unei societăți cu standarde de viață înalte, iar DCFTA, care este unic de acest tip în regiune, vine să ofere cele mai bune practici şi experiențe europene pentru dezvoltarea unei societăți moderne", a spus Pirkka Tapiola.

Conform datelor statistice, în anul trecut, exporturile de mărfuri pe piața Uniunii Europene (UE-28) au crescut cu 9,4% comparativ cu 2015), ceea ce presupune o pondere de 65,1% în totalul exporturilor (61,9% - în anul 2015).

Tendința menționată supra este confirmată și de datele privind numărul de agenți economici care au inițiat operațiuni de export cu parteneri din țările UE, numărul acestor companii fiind în continuă creștere, de la 1018 în anul 2014, la 1360 în anul 2016, iar ponderea lor în numărul total al companiilor exportatoare, depășește constant pragul de 60% și este în continuă creștere.

Una din tendințele comerțului cu UE ține și de diversificarea gamei de produse exportate, care este în continuă creștere, de la 1756 poziții tarifare exportate în anul 2014, la 2102 poziții tarifare în 2016.

În anul 2016 importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28), comparativ cu anul 2015, au scăzut cu 1%, deținând o pondere de 49,1 % din total de import (49% în anul 2015).