Fermierii olandezi protestează față de eforturile guvernului de a combate poluarea cu azot printr-o reducere majoră a numărului de porci, bovine și găini în Țările de Jos, relatează The Guardian, citează Digi24.

De-a lungul drumurilor și podurilor din Țările de Jos, oamenii atârnă steagul olandez cu susul în jos. Este un semn de solidaritate cu sectorul agricol olandez, care va fi, de asemenea, răsturnat de o reducere radicală, cu 30%, a efectivelor de animale, o mișcare decisă pentru a îndeplini obiectivele climatice.

În ultimele săptămâni, fermierii au blocat centrele de distribuție a alimentelor cu sute de tractoare, au blocat drumuri importante și s-au prezentat în fața parlamentelor regionale și a caselor miniștrilor pentru a protesta. În timpul unui protest, un polițist a fost acuzat că a tras cu arma în fiul în vârstă de 16 ani al unui fermier. 

Protestele au loc după ce autoritățile din Țările de Jos au făcut publice detalii despre planul de reducerie a poluării cu amoniac, oxizi de azot și protoxid de azot, necesare pentru protejarea a peste 150 de rezervații naturale. Iar sectorul agricol este cel care va suporta cea mai mare parte a scăderilor de emisii.

„Aceasta nu mai este o democrație: este o dictatură”, spune Jeroen van Maanen, un fermier cu 130 de vaci din Zeewolde, care s-a alăturat protestelor.

Gunoiul de grajd, atunci când este amestecat cu urina, eliberează amoniac, un compus al azotului. Dacă intră în lacuri și pâraie, azotul poate deteriora habitatele naturale sensibile. Olanda are a șaptea cea mai mare populație de animale din UE și cea mai mare densitate a animalelor din Europa, cu teren insuficient pentru a valorifica deșeurile de la peste 100 de milioane de vite, găini și porci.

Van Maanen spune că fermierii sunt vizați pe nedrept.

„Dacă veniți peste noi și familiile noastre, veniți peste sufletul fermierului. Am propus tot felul de soluții, dar suntem ignorați. Și, în cele din urmă, vin cu un plan de reducere a efectivelor de animale. Niciun alt sector nu a redus azotul în ultimii 30 de ani atât de mult ca noi. Acesta este motivul pentru care există multă emoție și durere”, spune van Maanen.

Coaliția guvernamentală nu a fost, până acum, descurajată de proteste. După o hotărâre a instanței din 2019, țara trebuie să reducă emisiile de azot pentru a permite continuarea proiectelor de construcții.

Nu există altă cale, spune Rudi Buis, purtătorul de cuvânt al Ministerului Agriculturii.

„Chiar dacă renunți la această politică mâine, problema nu dispare. Dacă vrei să construiești o casă sau o șosea, un avocat îți va spune: mai întâi trebuie să reduci azotul și apoi iei permis de construcție. Trebuie să facem ceva. Nu este un lux. Acest lucru trebuie să se întâmple”, spune el.

Acesta este motivul pentru care, spune el, sectorul agricol a fost discutat mai întâi în ședințe parlamentare care au cerut guvernelor provinciale să vină cu planuri detaliate de reducere a azotului în termen de un an.

Fermierii sunt furioși că ei sunt cel mai afectați spune Jan Brok, vicepreședintele BoerBurgerBeweging (BBB), un partid politic rural care a obținut sprijin uriaș în sondaje.

„Toți fermierii din Țările de Jos fac ceva care eliberează azot, dar există o nedreptate: în prezent, doar fermierii trebuie să reducă emisiile, dar nu și restul industriei”, spune el.

„Știm exact ce alocație are fiecare fermier și ce produce, în timp ce multe companii industriale nu au nevoie de permisiune – dar emit azot”, continuă Brok.

Potrivit documentelor publicate miercuri, calculele Ministerului de finanțe sugerează că mai mult de jumătate dintre crescătorii de animale vor trebui să își mențină efectivele la același nivel sau să le reducă. Planurile guvernamentale, relatează Financieele Dagblad, vor afecta de cinci ori mai mulți fermieri decât este strict necesar.

Mulți fermieri înțeleg că e nevoie de reducerea emisiilor de azot, dar se tem de efectul asupra traiului lor.

„Mulți oameni din orașe nu văd legătura dintre ceea ce mănâncă în fiecare zi și ceea ce facem noi, ca fermieri”, spune Alex Datema, un fermier de produse lactate organice cu 110 vaci de lapte din Groningen.

Natasja Oerlemans, șefa echipei alimentare a organizației WWF din Țările de Jos, subliniază că, deși ONG-ul își dorește ca fermierii să aibă profituri și un rol social pozitiv, acest lucru nu înseamnă o densitate mare a animalelor.

„Aceasta este singura țară din lume în care gunoiul de grajd este considerat un deșeu, în loc de o sursă valoroasă de nutrienți și sănătatea solului”, spune ea.

„Exportăm 70%, păstrăm tot gunoiul, iar câștigurile merg la companii private. Este un sistem care nu este durabil și nu poate continua. Noi putem fi considerați un semnal de alarmă pentru ceea ce se întâmplă cu sistemele agricole foarte intensive care nu țin cont de condițiile de mediu în care trebuie să opereze”, adaugă ea.