Un aparent focar de ciumă bubonică din China este „bine gestionat” și se crede că nu reprezintă vreun mare risc, susține un oficial din Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Autoritățile locale din orașul Bayan Nur, din regiunea Mongoliei Interioare, au lansat un avertisment, duminică, la o zi distanță de momentul în care un spital înregistra un caz suspect de ciumă bubonică. Vestea vine în contextul în care, în noiembrie 2019, erau raportate alte patru îmbolnăviri asemănătoare, dintre care două erau forme severe.

„Monitorizăm focarele din China, le urmărim îndeaproape și în parteneriat cu autoritățile chineze și cele mongole. În acest moment, nu o... vedem drept un mare risc, dar urmărim situația, monitorizând-o cu mare atenție”, a afirmat Margaret Harris, purtătoare de cuvânt a OMS, într-o conferință de presă desfășurată la Geneva.

Cunoscută drept „Moartea neagră” în Evul Mediu, ciuma bubonică este boala extrem de infecțioasă și adesea fatală, care se răspândește preponderent prin animale rozătoare. Cazurile de îmbolnăvire de acest gen nu sunt neapărat neobișnuite în China, deși au devenit tot mai rare de-a lungul anilor. De altfel, ele apar în întreaga lume – spre exemplu, în timpul unui focar izbucnit în 2017, autoritățile din Madagascar diagnosticau cu ciumă bubonică peste 300 de persoane.

Noile cazuri de ciumă bubonică din China au produs deja primele efecte. Nu numai statul comunist a interzis vânătoarea și consumul cărnii de marmotă, ci chiar și Rusia. În plus, autoritățile centrale chineze au cerut populației să raporteze atunci când observă marmote bolnave sau chiar moarte.

OMS, instituție ce ar fi trebuit să aibă un rol central în gestionarea pandemiei de coronavirus la nivel global, a fost subiectul unui clinci cu administrația Trump din SUA, care a catalogat organismul drept o „marionetă a Chinei” și despre care susține că a promovat dezinformarea elaborată de regimul comunist de la Beijing. Pe cale de consecință, președintele american a retras Statele Unite din OMS și a anunțat că banii vor fi îndreptați către alte entități din sectorul sanitar - la momentul deciziei, SUA erau cel mai mare donator al organizației, cu o contribuție anuală estimată undeva la 400 de milioane de dolari.

„Le-am detaliat reformele pe care trebuie să le facă și în care trebuie să se angajeze direct, dar au refuzat să întreprindă acțiuni pentru că au eșuat în implementarea mult necesarelor și cerutelor reforme. Terminăm, astăzi, relația noastră cu OMS și vom redirecționa acele fonduri urgent către alți actori globali care le merită și de care sectorul de sănătate publică are nevoie”, afirma Donald Trump, la momentul anunțului, scrie b1.ro.