ONU: Efectele indirecte ale crizei vor fi mai multă sărăcie și foamete
Foto: khilafah.com
Consecinţele indirecte ale pandemiei de coronavirus depăşesc impactul direct al COVID-19 în cele mai fragile ţări ale lumii, a avertizat miercuri coordonatorul ONU pentru afaceri umanitare, Mark Lowcock, în faţa Consiliul de Securitate al ONU, transmite dpa.
'Efectele indirecte ale crizei vor fi mai multă sărăcie, speranţă de viaţă mai scăzută, mai multă foamete, mai puţin educaţie şi o mortalitate infantilă mai ridicată', a tras un semnal de alarmă coordonatorul ONU.
El a arătat că efectele sunt mai ales de ordin economic - scăderea preţurilor la materiile prime, reducerea remitenţelor, perturbările comerţului şi măsurile de izolare îngreunând supravieţuirea, mai ales în cazul muncitorilor zilieri şi al femeilor.
Coordonatorul ONU a mai subliniat că ţările sărace au fost puternic lovite de impactul pandemiei asupra serviciilor de educaţie şi de sănătate, populaţiile acestor state fiind foarte vulnerabile la maladii precum rujeolă, malarie şi tuberculoză.
Tot în Consiliul de Securitate al ONU, subsecretarul general pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a prezentat o evaluare a impactului pandemiei asupra păcii şi securităţii, scoţând în evidenţă riscurile crescute.
Erodarea încrederii în instituţiile publice ar putea genera instabilitate dacă oamenii consideră că autorităţile nu au gestionat bine epidemia sau nu au acţionat transparent, a spus ea.
Rosemary DiCarlo a punctat că s-au constatat o creştere a discriminării, a violenţei pe bază de gen şi limitări ale libertăţii de exprimare.
De asemenea, există riscul ca pandemia să facă să deraieze procesele fragile de pace, a menţionat DiCarlo.
Ea a amintit că apelul din 23 martie al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru o încetare globală a focului a primit iniţial răspunsuri încurajatoare, în Columbia, Filipine şi alte zone fiind anunţate armistiţii temporare, însă 'multe au expirat fără a fi prelungite, rezultând puţine ameliorări pe teren', scrie agerpres.ro.
'Efectele indirecte ale crizei vor fi mai multă sărăcie, speranţă de viaţă mai scăzută, mai multă foamete, mai puţin educaţie şi o mortalitate infantilă mai ridicată', a tras un semnal de alarmă coordonatorul ONU.
El a arătat că efectele sunt mai ales de ordin economic - scăderea preţurilor la materiile prime, reducerea remitenţelor, perturbările comerţului şi măsurile de izolare îngreunând supravieţuirea, mai ales în cazul muncitorilor zilieri şi al femeilor.
Coordonatorul ONU a mai subliniat că ţările sărace au fost puternic lovite de impactul pandemiei asupra serviciilor de educaţie şi de sănătate, populaţiile acestor state fiind foarte vulnerabile la maladii precum rujeolă, malarie şi tuberculoză.
Tot în Consiliul de Securitate al ONU, subsecretarul general pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a prezentat o evaluare a impactului pandemiei asupra păcii şi securităţii, scoţând în evidenţă riscurile crescute.
Erodarea încrederii în instituţiile publice ar putea genera instabilitate dacă oamenii consideră că autorităţile nu au gestionat bine epidemia sau nu au acţionat transparent, a spus ea.
Rosemary DiCarlo a punctat că s-au constatat o creştere a discriminării, a violenţei pe bază de gen şi limitări ale libertăţii de exprimare.
De asemenea, există riscul ca pandemia să facă să deraieze procesele fragile de pace, a menţionat DiCarlo.
Ea a amintit că apelul din 23 martie al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru o încetare globală a focului a primit iniţial răspunsuri încurajatoare, în Columbia, Filipine şi alte zone fiind anunţate armistiţii temporare, însă 'multe au expirat fără a fi prelungite, rezultând puţine ameliorări pe teren', scrie agerpres.ro.