ONU îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu ''lipsurile alimentare şi malnutriţia'' din Coreea de Nord
reuters
Un expert în drepturile omului al ONU şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu ceea ce el numeşte "lipsurile alimentare şi malnutriţia răspândite" în Coreea de Nord, situaţia fiind înrăutăţită de închiderea timp de cinci luni a graniţei cu China şi de măsurile stricte de carantină împotriva COVID-19, relatează agerpres.ro.
Tomas Ojea Quintana, raportor special al ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, a cerut Consiliului de Securitate al ONU "să reconsidere sancţiunile" care au fost impuse până acum asupra acestei ţări izolate, pentru a permite livrările de ajutoare alimentare.
Coreea de Nord, care la mijlocul anilor '90 a suferit o foamete de pe urma căreia ar fi murit până la 3 milioane de persoane, se numără printre ţările care nu au raportat niciun caz de îmbolnăvire cu COVID-19 la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Pandemia a produs "mari dificultăţi economice" în Coreea de Nord, a spus Ojea Quintana, adăugând că a existat o prăbuşire cu 90% a comerţului cu China în martie şi aprilie, ceea ce a dus la pierderi semnificative de venituri.
El a declarat că "perspectiva înmulţirii lipsurilor alimentare şi extinderea insecurităţii alimentare este alarmantă".
"Au existat informaţii privind înmulţirea persoanelor fără adăpost în marele oraşe, inclusiv 'kotjebi' (copiii străzii), iar preţurile pentru medicamente ar fi explodat. Tot mai multe familii nu îşi permit să mănânce decât de două ori pe zi sau mănâncă doar porumb, iar unele mor de foame", a precizat el într-un comunicat.
Într-o declaraţie separată, Elisabeth Byrs, purtătoarea de cuvânt a Programului Alimentar al ONU, a afirmat într-o conferinţă de presă la Geneva că situaţia umanitară din Coreea de Nord "rămâne sumbră".
Peste 10 milioane de persoane, adică 40% din populaţie, au nevoie de ajutor umanitar, a spus ea.
"Malnutriţia este persistentă şi răspândită, producând daune pe termen lung pentru sănătatea şi dezvoltarea copiilor, precum şi pentru femeile însărcinate şi mamele cu bebeluşi", a adăugat ea.
Tomas Ojea Quintana, raportor special al ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, a cerut Consiliului de Securitate al ONU "să reconsidere sancţiunile" care au fost impuse până acum asupra acestei ţări izolate, pentru a permite livrările de ajutoare alimentare.
Coreea de Nord, care la mijlocul anilor '90 a suferit o foamete de pe urma căreia ar fi murit până la 3 milioane de persoane, se numără printre ţările care nu au raportat niciun caz de îmbolnăvire cu COVID-19 la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Pandemia a produs "mari dificultăţi economice" în Coreea de Nord, a spus Ojea Quintana, adăugând că a existat o prăbuşire cu 90% a comerţului cu China în martie şi aprilie, ceea ce a dus la pierderi semnificative de venituri.
El a declarat că "perspectiva înmulţirii lipsurilor alimentare şi extinderea insecurităţii alimentare este alarmantă".
"Au existat informaţii privind înmulţirea persoanelor fără adăpost în marele oraşe, inclusiv 'kotjebi' (copiii străzii), iar preţurile pentru medicamente ar fi explodat. Tot mai multe familii nu îşi permit să mănânce decât de două ori pe zi sau mănâncă doar porumb, iar unele mor de foame", a precizat el într-un comunicat.
Într-o declaraţie separată, Elisabeth Byrs, purtătoarea de cuvânt a Programului Alimentar al ONU, a afirmat într-o conferinţă de presă la Geneva că situaţia umanitară din Coreea de Nord "rămâne sumbră".
Peste 10 milioane de persoane, adică 40% din populaţie, au nevoie de ajutor umanitar, a spus ea.
"Malnutriţia este persistentă şi răspândită, producând daune pe termen lung pentru sănătatea şi dezvoltarea copiilor, precum şi pentru femeile însărcinate şi mamele cu bebeluşi", a adăugat ea.