Distrugerea Ucrainei a atins deja o scală şocantă. Un nou studiu internaţional porneşte de la experiențele anterioare cu reconstrucția după războaie și dezastre naturale pentru a schița câteva principii pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.

Eforturile de reconstrucţie ar trebui să includă aşezarea țării pe calea aderării la UE; înființarea unei agenții autonome pentru coordonarea și gestionarea programelor de ajutor și reconstrucție; încurajarea fluxurilor de capital străin și a transferurilor de tehnologie; accent pe finanțări nerambursabile mai degrabă decât pe împrumuturi; și reconstruirea în jurul principiului unui viitor cu zero amprentă de carbon, arată studiul internaţional, realizat de Centrul de Cercetare pentru Politici Economice, scie libertatea.ro.

Lucrarea este semnată de profesori şi cercetători de la universităţile Harvard, Berkeley, MIT, Şcoala de Economie din Stockholm, Şcoala de Economie din Kiev, institute din Paris şi Singapore.  După invazia Ucrainei la 24 februarie, mii de civili au fost ucişi, milioane de oameni au devenit refugiaţi, inclusiv două milioane de copii, iar scara distrugerii în ţară este deja şocantă. Chiar dacă rezultatul războiului este încă incert, putem începe să ne gândim la viitoarea reconstrucţie a Ucrainei.

Într-un nou ebook, autorii subliniază o serie de idei pentru efortul de reconstrucţie. Aceştia pleacă de la experienţele din trecut privind reconstrucţia postbelică (Planul Marshall după Al Doilea Război Mondial, reunificarea Germaniei, reconstrucţia în Irak şi Afganistan) și răspunsul de refacere economică după dezastre naturale. 

Situaţia actuală din Ucraina Economia a suferit un șoc negativ mare, PIB-ul s-a contractat cu cel puțin 30%. În ciuda perturbărilor economice masive și a provocărilor fiscale tot mai mari, funcțiile guvernamentale sunt în mare parte operaționale. Ucrainenii au un puternic simț al scopului comun și al unității. 

Mai multe țări și instituții internaționale s-au angajat să sprijine reconstrucția Ucrainei. Acest sprijin este foarte divers și variază de la ajutor bilateral la ajutor din partea instituțiilor multilaterale (de exemplu, Banca Mondială), la sprijin prin surse private (diaspora ucraineană, organizații caritabile, persoane fizice și întreprinderi). Există o discuție despre utilizarea activelor rusești confiscate, precum și a veniturilor curente din energia rusă pentru a plăti reconstrucția și compensarea.

Criterii pentru succesul reconstrucţiei

Argumentul economiştilor este că ajutorul internațional pentru eforturile de reconstrucție ar trebui să se bazeze pe următoarele principii pentru a asigura succesul Ucrainei pe termen lung.  Ucraina ar trebui să fie pe calea aderării la UE pentru a oferi un stimulent puternic țării să se reformeze și să se modernizeze. 

Ajutorul ar trebui să fie rapid pentru a se asigura că este primit în perioada critică de după război, când Ucraina nu are resurse proprii. Ajutorul ar trebui să fie, de asemenea, condiționat pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți bine și că direcționează reconstrucția către utilizarea celor mai bune practici. Asta ar include eforturi de reducere radicală a corupției.

 Ajutorul ar trebui să se bazeze mai degrabă pe granturi decât pe împrumuturi, pentru a evita problemele de sustenabilitate a datoriilor în viitor. Este esențială o coordonare între sursele de finanțare pentru a evita risipa, întârzierile și dublarea. 

Reconstrucția oferă o oportunitate unică de a îmbunătăți radical capacitatea de producţie a Ucrainei, apropiind-o de frontiera tehnologică (inclusiv tehnologiile verzi), pentru a pune bazele creșterii pe termen lung și pentru a integra Ucraina și mai strâns în economia globală.

Ajutorul ar trebui să se concentreze pe creșterea capacității de productivitate a economiei și pe stimularea unei rate ridicate a investițiilor (de exemplu, pentru mașini/echipamente noi, infrastructură, formare/capital uman, asistență tehnică etc.), precum și prin consolidarea capitalului uman. 

În cele din urmă, deoarece ajutorul va fi eficient numai dacă este aliniat cu interesele țării, Ucraina trebuie „să fie stăpână” pe propria reconstrucţie.

În studiul lor, autorii estimează şi costurile reconstrucţiei, tot pe baza experienţelor anterioare. 

După doar prima lună de război, asistenţa internaţională necesară din partea Europei şi nu numai este estimată între 200 şi 500 de miliarde de euro. Totuşi, costurile reconstrucţiei cresc accelerat cu fiecare zi suplimentară de război, pe măsură ce oamenii petrec mai mult timp departe de casele lor, copiii sunt mai traumatizaţi, iar companiile din sectorul privat se dezintegrează.