Care dintre cei şase politicieni şi persoane publice, despre care s-a vorbit până acum, ar fi candidatura ideală pentru funcţia de şef de stat. Despre asta au discutat invitaţii emisiunii Fabrika, din 20 octombrie. Astfel s-a ajuns la concluzia că preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, despre care se vorbeşte că ar fi candidatura de compromis, ar fi cel care s-ar bucura de susţinerea tuturor fracţiunilor parlamentare. În timp ce, candidatura deputatului PCRM Zinaida Greceanîi este compromisă.

“Ultimele gafe au demonstrat incapacitea ei de a aplana unele situaţii. A candidat deja de două ori fără succes. Asta înseamnă lipsă de voturi, asta înseamnă că nu ar mai trebui să se implice în astfel de jocuri", a declarat istoricul Sergiu Musteaţă.

Părerile au fost împărţite atunci când s-a discutat despre Marian Lupu, candidatura AIE la funcţia de şef de stat. "Eu l-aş prefera pe Marian Lupu, este şi frumos şi înalt. Am văzut cum este primit de cercurile europene. Ştie să se impună. A ştiut sa aplaneze foarte multe conflicte. Spre deosebire de Zinaida Greceanîi, care este mai rigidă. Ea nu a ştiut cum să împace unele lucruri. E periculos să avem o asemenea persoană ca preşedinte", a spus jurnalista Angela Aramă.

Analistul politic Igor Boţan a fost de părere că Marian Lupu "ar fi un bun preşedinte, dar prin acţiunile lui din ultimii doi ani, precum şi afilierile pe care le-a făcut şi-a subminat această calitate".

Directorul CREDO, Sergiu Ostaf a spus despre Dumitru Diacov că, deşi aparţine trecutului, ar fi cea mai reală candidatură. "În cazul lui Diacov avem şi susţinerea PCRM. Şi PL ar putea să joace un rol important pentru a-l vota pe Diacov. Mai târziu ar putea să se desprindă de PD să demonstreze că este o persoană apolitică", susţine Ostaf.

Natalia Gherman, viceministrul de Externe ar fi o candidatură potrivită pentru fotoliul de şef de stat pentru că "diplomaţii ştiu să găsească soluţii în situaţii diferite, dar faptul că ea nu este atât de cunoscută o dezavantajează", au mai spus invitaţii emisiunii.

Despre Dumitru Pulbere, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale s-a vorbit că "nu ar avea şanse după declaraţia pe care a făcut-o referitor la dizolvarea Parlamentului. Din acest motiv  PL,PD şi PLDM nu îl vor susţine la cârma ţării". Nici preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, nu este văzut în această funcţie.

Şi despre candidatura lui Igor Boţan s-a discutat. Acesta a spus că ar accepta să fie şef de stat cu o singură condiţie. "Prima şi cea mai importantă condiţie ca eu să fiu şef de stat ar fi ca să fie acceptată candidatura pe care o am eu pentru funcţia de prim-ministru. Şi ea este deputatul PCRM Mark Tkaciuk, care a vorbit primul despre candidatura mea la fotoliul de preşedinte al Republicii Moldova", a explicat Boţan.

S-a discutat şi despre alte candidaturi potrivite pentru această funcţie."Eu m-am gândit la Alexandru Tănase, are vârsta, este sănătos, s-a detaşat de un partid, ştim ce gândeşte. Dacă am reveni la formula care a fost anterior, ca un preşedinte al Curţii Constituţionale să fie un şef de stat ar fi varianta ideală", a susţinut istoricul Sergiu Musteaţă.