Opoziţia din Polonia a boicotat sesiunea specială a parlamentului dedicată centenarului independenţei
fotoÂ: publika.md
Trei partide de opoziţie poloneze au boicotat vineri o sesiune specială a parlamentului de la Varşovia conscrată marcării a 100 de ani de independenţă a Poloniei, acţiunea lor fiind un protest faţă de schimbările aduse de Partidul Lege şi Justiţie (PiS) pe care ei le consideră ca subminând democraţia, scrie agerpres.ro.
De la preluarea guvernării la finalul lui 2015, PiS a fost acuzat de Uniunea Europeană, de organizaţiile pentru drepturile omului şi de opoziţie că subminează statul de drept.
În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurii de activare a Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
În acest an se împlinesc 100 de ani de independenţă a Poloniei, redobândită la finalul Primului Război Mondial.
Guvernul polonez a marcat evenimentul printr-o sesiune comună specială a celor două camere parlamentare. Totuşi, Platforma Civică (PO, partid de centru) şi formaţiunea mai mică de opoziţie Nowoczesna au refuzat să participe şi au organizat o ceremonie separată.
''Parlamentul a devenit un instrument prin care se forţează acceptare a ceea ce are nevoie guvernul'', a spus Kamila Gasiuk-Pihowicz, membră a partidului Nowoczesna.
O altă formaţiune de opoziţie, Partidul Poporului (PSL), a participat la deschiderea evenimentului oficial din parlament, dar a părăsit sala înaintea discursului preşedintelui Andrzej Duda, un aliat al PiS.
Liderul PSL, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, afirmat că partidul de guvernământ a transformat parlamentul într-un 'grup de re-legiferare'.
''Nimeni nu poate nega dreptul majorităţii de a-şi pune în practică programul'', a replicat preşedintele Duda.
Partidul Lege şi Justiţie exercită presiuni asupra presei critice şi ONG-urilor în special prin plasarea sistemului judiciar sub un control guvernamental mai direct.
PiS, care deţine 235 dintre cele 460 de mandate în camera inferioară şi 63 dintre cele 100 de mandate în camera superioară ale parlamentului, neagă acuzaţia că reformele iniţiate de guvern contravin standardelor democratice.
De la preluarea guvernării la finalul lui 2015, PiS a fost acuzat de Uniunea Europeană, de organizaţiile pentru drepturile omului şi de opoziţie că subminează statul de drept.
În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurii de activare a Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
În acest an se împlinesc 100 de ani de independenţă a Poloniei, redobândită la finalul Primului Război Mondial.
Guvernul polonez a marcat evenimentul printr-o sesiune comună specială a celor două camere parlamentare. Totuşi, Platforma Civică (PO, partid de centru) şi formaţiunea mai mică de opoziţie Nowoczesna au refuzat să participe şi au organizat o ceremonie separată.
''Parlamentul a devenit un instrument prin care se forţează acceptare a ceea ce are nevoie guvernul'', a spus Kamila Gasiuk-Pihowicz, membră a partidului Nowoczesna.
O altă formaţiune de opoziţie, Partidul Poporului (PSL), a participat la deschiderea evenimentului oficial din parlament, dar a părăsit sala înaintea discursului preşedintelui Andrzej Duda, un aliat al PiS.
Liderul PSL, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, afirmat că partidul de guvernământ a transformat parlamentul într-un 'grup de re-legiferare'.
''Nimeni nu poate nega dreptul majorităţii de a-şi pune în practică programul'', a replicat preşedintele Duda.
Partidul Lege şi Justiţie exercită presiuni asupra presei critice şi ONG-urilor în special prin plasarea sistemului judiciar sub un control guvernamental mai direct.
PiS, care deţine 235 dintre cele 460 de mandate în camera inferioară şi 63 dintre cele 100 de mandate în camera superioară ale parlamentului, neagă acuzaţia că reformele iniţiate de guvern contravin standardelor democratice.