Semnal de alarmă la Rezina, unde incidenţa cancerului de piele şi a cancerului căilor respiratorii este de 1,5 ori mai mare decât media pe ţară. În aceste condiţii, numărul celor care s-au îmbolnăvit de cancer al pielii sau cel al căilor respiratorii a crescut cu 50% în doar trei ani.

Aproape în fiecare zi, satele din apropierea oraşului Rezina sunt acoperite cu nori denși de fum. Toxinele sunt emanate de uzina de ciment şi cea metalurgică din Râbniţa, localitate situată pe celălalt mal al Nistrului. Fenomenul poate fi observat mai ales dimineaţa.

”Dacă eraţi cu 15 minute mai devreme era să vedeţi cum din cinci coşuri iese fum alb şi negru.”

Cele două uzine din Râbniţa poluează aerul pe o rază de aproximativ 10 kilometri. Oamenii care locuiesc în zonă se plâng că de 30 de ani sunt nevoiţi să respire fumul toxic.

În satul Ciorna, situat la doar 6 kilometri de Râbniţa, aproape fiecare localnic are cel puţin o rudă sau un cunoscut bolnav de cancer sau care a pierdut lupta cu această boală incurabilă.

”Un cumnat a decedat de cancer la gât.”

Iar unii care nu ajung la Spitalul Oncologic, se plâng că suferă de boli ale căilor respiratorii.

”Nu-i curat aerul. Tuşim, dar de la acest aer care nu este curat.”

”Îndeosebi dimineaţa când mă ridic din pat simt că respiraţia nu este atât de curată.”

Gravitatea situaţiei din Rezina este reflectată şi în datele statistice. Datele Spitalului Raional din Rezina arată că în 2015 erau nouă persoane bolnave de cancer al pielii şi 11 care sufereau de cancer al căilor respiratorii. În trei ani, numărul lor a crescut foarte mult: acum sunt în total 32 de pacienţi. Datele mai arată că în 2014, incidenţa cazurilor de cancer, în raionul Rezina, era de 58 la 100 de mii de oameni, iar în 2016 a crescut la 90. Doar la spitalul local, la sfârșitul anului trecut erau în evidenţă 751 de bolnavi de cancer.

Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov, susţine că de mai mulţi ani a cerut autorităţilor de la Chişinău să soluţioneze problema. Însă toate demersurile expediate au fost zadarnice.

"Statul Republica Moldova, nu rezolvă întrebările, nu-şi onorează obligaţiile, pe dimensiunea asta. Cu toate că are toate pârghiile. Ăştia din Râbniţa, nu fac niciun efort. Şi eu cred, pe undeva, că sunt protejaţi, aş spune de administraţia de la Chişinău.", a afirmat primarul oraşului Rezina, Simion Tatarov.

Secretarul de Stat de la Ministerul Mediului, Maxim Popov, susţine că, în prezent, Agenţia de Mediu nu dispune de date oficiale cu privire la nivelul toxinelor emise de uzinele din Râbniţa şi nici indicii de poluare a aerului din oraşul controlat de regimul separatist de la Tiraspol.

"Din păcate, începând cu 2016, nu există un schimb constant de informaţii între centrele de monitorizare din partea stânga a Nistrului şi colegii de la Agenţia de Mediu. Noi săptămâna aceasta am remis un demers biroului pentru Reintegrare pentru a examina posibilitatea iniţierii sau revitalizării dialogului cu partea transnistreană.", a menționat secretarul de stat la Ministerul Mediului, Maxim Popov.

Am încercat să discutăm şi cu medicii de la Spitalul Raional din Rezina, însă aceştia au refuzat să ne ofere interviu la acest subiect.

În prezent, nu se ştie cât de poluat este aerul pe care-l respiră locuitorii din raionul Rezina, întrucât, cu excepția Capitalei și a municipiului Bălți, în niciun raion din ţară nu este măsurată calitatea aerului.