Astfel, apărătorii drepturilor omului văd această lege, adoptată la sfârșitul lunii noiembrie de către deputați, ca pe un risc suplimentar de cenzură și ca pe o amenințare la libertatea de expresie.

Textul de lege va intra în vigoare imediat.

Ministerul Justiției va putea să de acum înainte să numească drept ”agenți străini” persoane fizice care lucrează în presă.

Potrivit The Moscow Times pot fi catalogat drept ”agent străini” orice individ care distribuie informații pe internet și primește bani din surse străine, precum și indivizi care distribuie site-uri care pot fi etichetate drept ”agenți străini”.

Nouă ONG-uri pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International și Reporteri fără Frontiere, și-au exprimat îngrijorarea că amendamentele ar putea viza nu doar jurnaliști, ci și bloggeri și utilizatori ai internetului care beneficiază de burse, finanțări sau venituri din partea unui site de știri relevant.

”Va deveni un instrument puternic de a reduce la tăcere vocea opoziției”, au denunțat ONG-urile într-un comunicat publicat luna trecută.

Din 2012, o lege rusă permite autorităților să numească drept ”agenți străini” asociații care primesc finanțări din afara Rusiei și pentru că au ”activitate politică”. În 2017, această posibilitate a fost extinsă mass-mediei din Rusia.

În Rusia, respectatul ONG Memoria, organizația anticorupție a opozantului Alexei Nvalnîi și RFE/ Radio Svoboda, finanțate de către Congresul american, sunt recunoscute ca ”agenți străini”.

 

Termenul ”agent străin” era aplicat în era stalinistă opozanților reali sau presupuși și a fost folosit în anii '70 și '80 pentru a cataloga disidenții acuzați că sunt plătiți de către Occident.