Pactul global cu privire la migraţii, creat sub egida ONU, adoptat în pofida controverselor
foto: dcnews.ro
Reprezentanţi din peste 100 de ţări se reunesc luni şi marţi la Marrakesh (Maroc) pentru a aproba oficial Pactul global cu privire la migraţii, creat sub egida ONU, în pofida controverselor generate de acest text fără precedent, scrie agerpres.ro.
Conferinţa interguvernamentală organizată în oraşul din centrul Marocului, care nu va fi urmată de o procedură de vot sau semnare, urmează a fi doar o simplă etapă formală în procesul lansat acum 18 luni şi menit să consolideze cooperarea internaţională în vederea unei "migraţii sigure, regulate şi ordonate".
Dar, după adoptarea sa, în iulie, la New York, documentul, care nu are caracter juridic obligatoriu, a generat disensiuni şi doar două treimi dintre cele circa 190 de state care l-au validat şi-au confirmat, deocamdată, prezenţa, la diferite niveluri de reprezentare.
Pactul consemnează atât principii - apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea suveranităţii naţionale - cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză, integrarea migranţilor etc. El interzice totodată detenţiile arbitrare şi nu autorizează arestările decât ca ultimă soluţie.
Au decis să nu vină la reuniunea din Marrakesh Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Elveţia, Australia, Israel şi Republica Dominicană. În ce le priveşte, SUA s-au retras din procesul de elaborare a Pactului afirmând că acesta conţine dispoziţii contrare politicii privind migraţia a preşedintelui Donald Trump.
În pofida rezistenţei declarate faţă de document, reprezentanta specială a ONU pentru migraţie, Louise Arbour, s-a declarat "foarte încrezătoare" în viitorul lui. Pactul va face obiectul unei rezoluţii finale a ONU la 19 decembrie, la New York.
"Numeroase state continuă să-şi respecte angajamentele la care au ajuns după negocieri foarte serioase şi intense. Ţările care renunţă astăzi au obţinut totuşi concesii de la partenerii lor de discuţii în cursul negocierilor şi trebuie să mărturisesc că găsesc acest lucru un pic surprinzător", a declarat Louise Arbour pentru AFP.
Susţinătorii drepturilor omului consideră pactul insuficient, mai ales în ce priveşte accesul migranţilor la ajutor umanitar şi la servicii de bază sau în ce priveşte drepturile lucrătorilor migranţi. La rândul lor, detractorii pactului afirmă că acesta încurajează un flux migratoriu necontrolat sau aduce atingere suveranităţii naţionale.
Este un text "controversat", dar migraţia "necesită o abordare internaţională", a subliniat Goetz Schmidt Bremme, copreşedinte al Forumului mondial cu privire la migraţie şi dezvoltare (FMMD), reunit săptămâna aceasta la Marrakesh, înaintea conferinţei.
"Probabil s-a vehiculat prea mult despre avantajele migraţiei legale şi au fost omise provocările: au fost subestimate nevoile comunităţilor care vor ca în primul rând migranţii să se integreze şi care sunt preocupate de migraţia ilegală", a explicat Schmidt Bremme.
Participanţii la reuniunea FMMD au pledat pentru o migraţie "legală şi ordonată", într-un context în care o amplă campanie de dezinformare cu privire la mizele textului agită spiritele pe reţelele sociale. Mai mulţi oratori au insistat asupra necesităţii de a "organiza mobilitatea în loc de a închide graniţele", pentru a răspunde nevoii de mână de lucru în ţările confruntate cu îmbătrânirea demografică.
"Asistăm din partea anumitor sectoare politice la manipularea, distorsionarea obiectivelor Pactului", a denunţat Antonio Vitorino, directorul Organizaţiei internaţionale pentru migraţie (OIM). Fireşte că există provocări, imigraţia ilegală reprezintă o ameninţare, dar trebuie să reacţionăm în faţa retoricii negative printr-o mobilizare politică", a conchis el.
În Europa, cancelarul german Angela Merkel şi-a anunţat prezenţa la Marrakesh, după un vot furtunos în Bundestag. Vor mai face deplasarea şi şefii guvernelor spaniol, grec şi portughez, potrivit informaţiilor AFP. Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va delega pe secretarul de stat pentru afaceri externe, decizie care a provocat o "mare dezamăgire" în Maroc, care consideră conferinţa drept un "moment istoric", a indicat o sursă diplomatică locală.
"E o chestiune de oportunitate politică: participarea la această conferinţă din Marrakesh înseamnă a le face cale liberă tuturor celor care critică Pactul, cu riscul de a trimite un semnal negativ populaţiei", a estimat un observator european.
Atât în Franţa, cât şi în Germania, Olanda sau Belgia, extrema dreaptă şi-a axat campania pentru alegerile europene din mai 2019 pe chestiunea migraţiei şi a chemat la mobilizare împotriva Pactului, în contextul general de ascensiune a naţionalismului şi populismului. În Belgia, voinţa premierului de a participa la conferinţa de la Marrakesh a generat o criză guvernamentală.
În întreaga lume, există circa 258 de milioane de oameni "în mobilitate" şi migranţi, adică 3,4% din populaţia mondială, iar transferurile financiare ale acestora reprezintă în jur de 450 de miliarde de dolari, adică 9% din PIB-ul mondial, potrivit cifrelor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Conferinţa interguvernamentală organizată în oraşul din centrul Marocului, care nu va fi urmată de o procedură de vot sau semnare, urmează a fi doar o simplă etapă formală în procesul lansat acum 18 luni şi menit să consolideze cooperarea internaţională în vederea unei "migraţii sigure, regulate şi ordonate".
Dar, după adoptarea sa, în iulie, la New York, documentul, care nu are caracter juridic obligatoriu, a generat disensiuni şi doar două treimi dintre cele circa 190 de state care l-au validat şi-au confirmat, deocamdată, prezenţa, la diferite niveluri de reprezentare.
Pactul consemnează atât principii - apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea suveranităţii naţionale - cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză, integrarea migranţilor etc. El interzice totodată detenţiile arbitrare şi nu autorizează arestările decât ca ultimă soluţie.
Au decis să nu vină la reuniunea din Marrakesh Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Elveţia, Australia, Israel şi Republica Dominicană. În ce le priveşte, SUA s-au retras din procesul de elaborare a Pactului afirmând că acesta conţine dispoziţii contrare politicii privind migraţia a preşedintelui Donald Trump.
În pofida rezistenţei declarate faţă de document, reprezentanta specială a ONU pentru migraţie, Louise Arbour, s-a declarat "foarte încrezătoare" în viitorul lui. Pactul va face obiectul unei rezoluţii finale a ONU la 19 decembrie, la New York.
"Numeroase state continuă să-şi respecte angajamentele la care au ajuns după negocieri foarte serioase şi intense. Ţările care renunţă astăzi au obţinut totuşi concesii de la partenerii lor de discuţii în cursul negocierilor şi trebuie să mărturisesc că găsesc acest lucru un pic surprinzător", a declarat Louise Arbour pentru AFP.
Susţinătorii drepturilor omului consideră pactul insuficient, mai ales în ce priveşte accesul migranţilor la ajutor umanitar şi la servicii de bază sau în ce priveşte drepturile lucrătorilor migranţi. La rândul lor, detractorii pactului afirmă că acesta încurajează un flux migratoriu necontrolat sau aduce atingere suveranităţii naţionale.
Este un text "controversat", dar migraţia "necesită o abordare internaţională", a subliniat Goetz Schmidt Bremme, copreşedinte al Forumului mondial cu privire la migraţie şi dezvoltare (FMMD), reunit săptămâna aceasta la Marrakesh, înaintea conferinţei.
"Probabil s-a vehiculat prea mult despre avantajele migraţiei legale şi au fost omise provocările: au fost subestimate nevoile comunităţilor care vor ca în primul rând migranţii să se integreze şi care sunt preocupate de migraţia ilegală", a explicat Schmidt Bremme.
Participanţii la reuniunea FMMD au pledat pentru o migraţie "legală şi ordonată", într-un context în care o amplă campanie de dezinformare cu privire la mizele textului agită spiritele pe reţelele sociale. Mai mulţi oratori au insistat asupra necesităţii de a "organiza mobilitatea în loc de a închide graniţele", pentru a răspunde nevoii de mână de lucru în ţările confruntate cu îmbătrânirea demografică.
"Asistăm din partea anumitor sectoare politice la manipularea, distorsionarea obiectivelor Pactului", a denunţat Antonio Vitorino, directorul Organizaţiei internaţionale pentru migraţie (OIM). Fireşte că există provocări, imigraţia ilegală reprezintă o ameninţare, dar trebuie să reacţionăm în faţa retoricii negative printr-o mobilizare politică", a conchis el.
În Europa, cancelarul german Angela Merkel şi-a anunţat prezenţa la Marrakesh, după un vot furtunos în Bundestag. Vor mai face deplasarea şi şefii guvernelor spaniol, grec şi portughez, potrivit informaţiilor AFP. Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va delega pe secretarul de stat pentru afaceri externe, decizie care a provocat o "mare dezamăgire" în Maroc, care consideră conferinţa drept un "moment istoric", a indicat o sursă diplomatică locală.
"E o chestiune de oportunitate politică: participarea la această conferinţă din Marrakesh înseamnă a le face cale liberă tuturor celor care critică Pactul, cu riscul de a trimite un semnal negativ populaţiei", a estimat un observator european.
Atât în Franţa, cât şi în Germania, Olanda sau Belgia, extrema dreaptă şi-a axat campania pentru alegerile europene din mai 2019 pe chestiunea migraţiei şi a chemat la mobilizare împotriva Pactului, în contextul general de ascensiune a naţionalismului şi populismului. În Belgia, voinţa premierului de a participa la conferinţa de la Marrakesh a generat o criză guvernamentală.
În întreaga lume, există circa 258 de milioane de oameni "în mobilitate" şi migranţi, adică 3,4% din populaţia mondială, iar transferurile financiare ale acestora reprezintă în jur de 450 de miliarde de dolari, adică 9% din PIB-ul mondial, potrivit cifrelor Organizaţiei Naţiunilor Unite.