Paragini în loc de sanatorii. În Moldova sunt mai multe izvoare şi sonde cu apă termală neexploatate de nimeni VIDEO
Aceste sonde se află în satul Goteşti din Cantemir. Apa este termală şi are o temperatură constantă de 30 de grade Celsius, indiferent de timpul de afară. Apa conţine mai multe minerale şi are efecte nutritive asupra pielii. Tot cu această apă pot fi tratate mai multe afecţiuni dermatologice. De fapt, în Moldova sunt mai multe izvoare sau sonde a căror apă conţine minerale, doar că, din păcate, nimeni nu le exploatează. Ele sunt lăsate în paragină.
Această sondă din satul Goteşti a fost descoperită încă în anii '50 ai secolului trecut. "În componenţa apei intră calciu, caliu, magneziu şi alte săruri", spune primarul comunei Goteşti, Panaiti Chicicov.
Este o apă întâlnită mai rar în Moldova, foarte utilă în tratarea mai multor boli. "Apa oate trata bolile ginecologice, care sunt foarte răspândite în ţara noastră", a menţionat directorul Institutului de geologie şi resurse minerale, Constantin Moraru.
Deşi nu a fost folosită niciodată ca tratament oficial, oamenii din zonă spun că au simţit pe propria piele efectele apei. Iată ce au spus unii dintre ei:
"Mulţi suferă de dureri de picioare. Se duc la această apă, fac băi şi îi ajută".
"Cine foloseşte apele acestea, nu simte durerile de oase".
Nu este singura sondă din localitate. Cu câţiva zeci de ani în urmă a mai fost una.
"Aşa putere a avut că a aruncat maşina care săpa acolo. A aruncat-o într-o parte".
"Apa avea 40 - 50 de grade căldură. Oamenii se scăldau şi iarna acolo".
"Am avut gheizer, apă sărată, unde se duceau oamenii şi se tratau. A fost astupată".
"La gheizer veneau oameni şi din alte state, pentru că se tratau aici. Se opreau, făceau baie şi plecau", a subliniat primarul din comunei Goteşti, Panaiti Chicicov.
Deşi are proprietăţi curative, nimănui nu-i pasă acum de apele de la Goteşti. Nici măcar un drum care ar duce până la sonde nu există, iar localnicii adapă aici animalele.
"Folosesc această apă termală chiar şi pentru necesităţile casnice. Oamenii adapă animalele aici. O bună parte o folosesc chiar la irigare", a mai adăugat Chicicov.
"Înainte de sărbătorile pascale spălăm covoraşele aici. După aceasta ele au un aspect foarte bun", spune o localnică.
În această regiune sunt mai multe surse de apă cu proprietăţi curative. În mod normal, dacă s-ar investi în exploatarea lor şi ar fi fost construit un sanatoriu, acesta ar putea concura uşor cu cele de peste hotare.
"În toată lumea se folosesc geotermalele, apele geotermale din localitatea Baden Baden din Germania care se explorează din 1947. Toată lumea se duce la Baden Baden. Noi acelaşi Baden Baden îl avem aici la noi în Republica Moldova, chiar la sudul ţării, mai sus de orăşelul Cahul, trecând prin Corneşti, până la Cantemir. Sunt aceleaşi ape, cu aceeaşi proprietate şi nu există nicio bază sanatorială", a afirmat directorul Institutului de geologie şi resurse minerale, Constantin Moraru.
Comuna Vărăncău, raionul Soroca. Aici sunt mai multe izvoare cu apă minerală, dar şi câteva sonde de apă cu radon.
"Aici este una, la stadion una, pe malul Nistrului una. Ele au fost mai multe, dar când a fost apa cea mare, le-a înămolit şi s-au astupat", spune un localnic.
Imaginea este însă aceeaşi. Izvoarele sunt în paragină. Sondele sunt conservate. "Ape subterane cu concentraţii sporite de radon sunt foarte rare, se întâlnesc foarte rar în partea europeană. Din punct de vedere terapeutic şi balneologic prezintă un interes sporit", spune directorul Institutului de geologie şi resurse minerale, Contantin Moraru.
Şi asta pentru că pot fi utilizate la vindecarea mai multor boli. "Pot trata bolile cardiovasculare, dar cel mai mult sunt folosite pentru patologiile aparatului locomotor, în particular afecţiunile musculo-scheletare, patologiile oseo-articulare, cum ar fi artrozele, paleartrozele, artritele, reumatismul", afirmă şefa de catedră la Universitatea de Medicină Galina Moraru.
Oamenii, dar şi medicii din localitate spun că au simţit efectele tămăduitoare ale apelor. "Aş vrea să spun că osteortroză, osteopatroză, în comparaţie cu satele vecine, parcă la noi sunt mai puţine. Şi cu boli cronice ale rinichilor, pelonifrite, tot parcă îmi pare că sunt mai puţini oameni puşi la evidenţă decât în satele vecine", spune asistentul medical din comuna Vărăncău, Axenia Levco.
Iată ce spun localnicii:
"Asta-i mai dulcie şi mai gustoasă. Bei şi bei şi nu te saturi. Vine lumea din capătul satului, vin cu căruţele şi încarcă bidoane şi le pun la rece".
"Aici e apă mai bună. Când vine apă mare, aici se astupă şi noi îl facem din nou".
"Curăţă rinichii şi ficatul şi stomacul".
"Aşa şi a rămas, fără ca să-şi dea cineva seama că asta-i într-adevăr o bogăţie în Moldova. Nici noi nu ne dăm seama. Pe vremea ceea când eram eu tânără, veneau oameni aici şi ziceau – ce apă este aici, nu mai ştiu dacă mai este undeva".
"Ne-au promis că ne construiesc sanatoriu. La început spuneau că ni-l face acolo pe deal, apoi pe malul Nistrului şi numai cu promisiuni am rămas. Nu ştiu cine o să ajungă la condiţii serioase, dar ar fi de dorit".
"Regretăm că până în prezent în zona respectivă nu este dezvoltată o staţiune balneară", subliniază Galina Moraru.
Acestea nu sunt singurele localităţi din ţară unde există resurse de ape curative neexploatate. În mod normal, într-o ţară care ştie să profite de resursele sale, în aceste zone ar fi fost construite staţiuni balneare.
"Ca să se construiască, trebuie surse financiare, însă în ultimii ani, după cum ştiţi, boala cea mai mare, mai ales la sate este sursa financiară", a meţionat primarul comunei Vărăncău, Ion Levco.
"N-a venit cu părere de rău nimeni, dar sperăm că pe viitor se va găsi un investitor, pentru a dezvolta infrastructura satului. Măcar un mic sanatoriu. Eu m-am adresat la Ministerul Mediului şi sperăm că o să vină în teritoriu să disutăm întrebarea aceasta", a declarat primarul din Goteşti, Panaiti Chicicov.
Aceste sanatorii ar fi solicitate. O demonstrează practica staţiunilor balneare pe care le avem în prezent. "Avem mulţi pacienţi din Turcia, Spania, din SUA şi ţările CSI. Spre uimirea noastră, avem pacienţi din Europa, Turcia, Italia, Israel, Germania", spune medicul fizioterapeut din cadrul Sanatoriului Cahul, Vladimr Buzu.
De exemplu, la Sanatoriul din Cahul în multe proceduri este utilizată apa sulfuroasă. "Avem apa minerală de Cahul, care are o componenţă unicala, conţine sare, sulf, brom şi iod. Avem multiple maladii, care se tratează cu succes, maladii ale sistemului cardiovascular, sistemului nervos central si periferic, bolile aparatului osteomuscular, bolile de piele si ginecologice", a mai adăugat Vladimir Buzu.
Iar clienţii nu-şi dau rând să ajungă aici. Iată ce spun unii dintre ei:
"Eu am venit încoace, pentru că avem dureri. Doctorul spune că voi simţi efectul peste câteva luni, dar eu deja simt efectul".
"Am simţit o uşurare după ce am utilizat această apă minerală. Parcă am devenit mult mai uşoară, mult mai zveltă, mult mai sprintenă".
"Noi de la nordul Moldovei nu putem veni. E departe, şi probabil de asta nu vin mulţi".
"Apa noastră din Cahul, sondele astea, cred că e un cadou de la Dumnezeu pentru ţara noastră. Are un efect extraordinar", a declarat directorul unei clinici private, Elefirii Pitel.
Autorităţile care ar trebui, de fapt, să promoveze şi să îngrijiească sondele pentru a atrage investitori, spun că nu o fac pentru că acţiunile lor nu vor avea un rezultat.
"Nu se exploatează, deoarece nu avem investitori. Pentru a avea această infrastructură sanatorială sau de turism este nevoie de investiţii foarte serioase. Şi nu numai în acea infrastructură din jurul sau din preajma izvorului, dar trebuie să avem şi acele drumuri, şi acele comunicaţii, canalizare, apeduct. Cu părere de rău, noi avem o ţară care practric este lipsită de infrastructură", a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru.
Cine ştie câtă vreme va mai trece până când autorităţile vor conştientiza că Moldova este o comoară naturală, care trebuie exploatată şi în care se merită o investiţie. Până atunci, apa va curge pe câmpuri, va fi folosită la spălatul rufelor şi adăparea animalelor. Iar moldovenii vor continua să caute izvoare curative peste hotare şi să cheltuiască sume impunătoate de bani, fără a avea habar că acestea sunt la o distanţă de numai câţiva kilometri de ei.