Reforma economică și judiciară este factorul cheie în adigurarea unei căi de succes spre integrarea europeană pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Acesta este subiectul celui de-al II-lea panel de discuţii din cadrul conferinţei interparlamentare, cu genericul "Georgia, Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente", care se desfăşoară la Chişinău.

- Dr. Anders Aslund, Cercetător științific superior, Centrul Eurasia, Consiliul Atlantic:  "Parteneriatul de Est este ceva ce trebuie dezvoltat, iar asta este calea corectă de a face. Ce vedem acum în aceste 3 ţări este stabilizarea macro-economică. Aliaţii împreună cu ţările de aici au făcut acest lucru posibil. E vorba de creşterea economică. Pentru ţările din această regiune acest lucru este un bun parcurs şi sunt gata să ajungă la 7%. Menţinerea macro-financiară este doar un factor. Exportul şi investiţiile sunt alţi doi factori. Avem DFCTA care în unele ţări europene au mărit cu 2 treimi exporturile în UE. 

Trebuie ca Ucraina să exporte mai multe produse spre UE. Ucraina este o ţară foarte mare ca producător de produse agricole. UE are anumite cote de import impuse Ucrainei. Şi câteva dintre acestea au fost realizate în doar 5 zile. Prin urmare, ele sunt foarte mici în comparaţie cu potenţialul ţării. În acest caz UE trebuie să facă schimbări.

Ucraina şi Georgia trebuie să se alinieze la Asociaţia Comerţului Liber. Moldova a făcut deja acest lucru. Ucraina şi Georgia trebuie să se alieze la forumul acesta.

Cum obţinem investiţii mari în ţările dvs? E vorba de mai multe factori. Este nevoie de o justiţie corespunzătoare. Avem mai multe exemple care pot fi date. Georgia trebuie să asigure independenţa justiţiei. Ucraina şi Moldova sunt pe această cale.

Toate aceste trei ţări au remitenţe mari care vin de peste hotare. Dar nu întotdeauna aceşti bani vin prin sistemele bancare. E nevoie de o mai bună reglementare a sistemului bancar.

Trebuie să aveţi investiţii directe străine. În Ucraina, această cifră este mult mai mică. În acest caz justiţia este esenţială.

La ce e bună UE? UE e bună la birocraţie în sens pozitiv. UE ştie cum să creeze un stat funcţional. Toate ţările care au devenit membre UE au devenit democratice şi funcţionale. UE tinde să folosească sloganul "Mult pentru mai mult", sloganul este bun, dar finanţarea care vine din UE este limitată. Această trebuie schimbată. Este nevoie de mai mulţi bani care să vină din mai multe surse. Finanţările trebuie să fie mărite. În fiecare ţară noi vedem nişte lupte în care Vestul poate influenţa prin anumite măsuri de echilibrare."

- Dl Ryszard Terlecki, vicemareșalul Seimului Repubicii Polonia, Seimul Republicii Polonia:  "Vorbim despre aderarea la UE a ţărilor din Parteneriatul Estic şi vorbim despre aspecte esenţiale, dar trebuie să ne referim la cadrul juridic.

Sistemele care au fost fondate în anii 50 acum trebuie să lupte cu ameninţarea rusească. Uniunea Sovietică a dispărut şi acum toate ţările se confruntă cu anumite probleme. Când am aderat la UE, ne-am bazat eforturile pe angajamentul european şi anume că va fi o singură Europă şi toţi cei noi veniţi vor fi integraţi cu succes. UE elimină divergenţa dintre vest şi est. Iar ţările de est trebuie să ajungă la nivelul ţărilor de vest.

În prezent, divergenţele dintre aceste ţări se apropie de sfârşit. Unele ţări spun că UE nu le satisface pe deplin toate aşteptările. Iar ţările care sunt candidate la UE au nişte aşteptări foarte mari faţă de UE, însă UE nu poate să îndeplinească imediat aceste cerinţe. Ne-am dori ca ţările să corespundă condiţiilor UE pentru a adera.

Aceste ţări întreprind eforturi enorme pentru a se conforma acestor standarde însă au anumite îndoieli dacă UE le va accepta şi nu sunt sigure dacă vor fi rezultatele aşteptate la acest parcurs."

Integritatea şi suveranitatea teritorială sunt elemente importante pentru securitate. "Ucraina se confruntă cu un război şi anumite teritorii din Moldova şi Georgia sunt ocupate. UE încearcă să susţină aceste ţări din punct de vedere economic. Dar formulează UE nişte condiţii clare pentru ţările care se află în spatele acestor ameninţări?

Atunci când vorbim despre metodele pe care ţările le abordează pentru a adera la UE, vorbim despre războiul informaţional. O componentă importantă a acestui război informaţional este corectitudinea politică, când spunem că separatiştii şi anumite texte speciale pregătite sunt răspândite prin mass media, trebuie să le oferim nişte fapte şi adevăruri reale. Toată societatea trebuie să reacţioneze la aceste situaţii pentru a asigura corectitudinea politică. Dacă dorim să avem o democraţie, suveranitate, trebuie să convingem prietenii să întreprindă reforme în ţările lor.

În Polonia avem o experienţă reală. A avut loc o reformă amplă a sistemului judiciar. Am realizat anumite componente ale aceste reforme care sunt de mare valoare. UE a avut curajul să ridice standardele pentru cei care vor să adere la UE. Sistemele din acele ţări care vor să adere la UE au nevoie de reforme. Lecţia pe care noi trebuie să o învăţăm este că noi nu putem să contăm pe faptul că ţările din PE dacă acestor ţări nu li se oferă o perspectivă clară de aderare."

- Enn Eesmaa, prim-vicepreședinte al Riigikogu al Republicii Estonia: "În Estonia se spune că viaţa este ca o zebră, dar viaţa la nivel internaţional este şi mai nuanţată. Privind în spate la spatele nostru putem să fim mândri că am avut răbdarea să supravieţuim ca popor, rămânând siguri pe valorile noastre, am reuşit să conservăm cultura. Ne credem învingători. PE este o prioritate pe timp lung. Susţinem la nivel politic, cât şi prin programe de cooperare. Pentru Estonia şi UE este important să susţinem ţările din PE.

Scopul nostru a fost să sporim această cooperare prin consolidarea societăţii civile şi angajarea antreprenorilor. A fost organizată conferinţa UE cu privire la e-democraţie şi securitatea cibernetică. Suntem determinaţi să asigurăm că deciziile şi angajamentele luate sunt urmate.

Estonia nu vede implementarea acordurilor de asociere ca scop final al relaţiilor noastre. Viitorul depinde de succesul implementării reformelor şi de dorinţa UE de a avansa în aceste relaţii. Vă îndemn pe toţi să acţionaţi, să facem tot ce este posibil şi chiar şi ceva mai mult."

- Hanna Hopko, președinta Comisiei afaceri externe, Rada Supremă a Ucrainei: "Chemăm autorităţile internaţionale să nu recunoască legalitatea alegerilor Rusiei care vor avea lor în teritoriile ocupate din estul Ucrainei. Vrem să vedem mai mult interes din partea UE în acest sens.

E un război real pe continentul european. Agresiunea rusă ne-a făcut să fim mai puternici, iar acum armata Ucrainei este cea mai puternică din istoria ţării. Respectiv şi noi putem să reproducem experienţa noastră în contracararea atacurilor cibernetice. Ceea ce am învăţat în ultimii patru ani este cum să ne apărăm suveranitatea.

Un an în urmă Lituania a început acel plan lituanian pentru Ucraina, care a devenit unul european. Noi nu cerem doar credite, noi îndemnăm investitorii să vină în Ucraina să creeze noi căi de acces. UE trebuie să considere că Ucraina este o platformă foarte bună pentru investiţii în domeniul IT.

Avem nevoie să vedem o voinţă politică din partea UE şi NATO. Spre regret nu putem vorbi de perspectiva de membri ai UE, pentru că UE nu poate să ne ofere această posibilitate. Însă cu ajutorul unor reprezentaţi ai guvernului, sperăm că UE ne va ruga să devenim membri ai comunităţii.

Trebuie să fim realişti - Rusia nu se va opri niciodată. Este bine că Rada de la Kiev a adoptat legea reintegrării Donbansului. Trupele ruse şi administraţia rusă sunt responsabile de toate pagubele produse.

Cred că UE are viitor dacă va include mai mulţi parteneri puternici. Noi membri care vor ajuta Europa să devină un continent puternic, de succes. Pentru că doar aşa Rusia va vedea că poate fi oprită. Trebuie să lucrăm împreună. Ucraina, Moldova şi Georgia trebuie considerate ca parteneri, nu ca zona gri. Doar prin eforturi comune putem să oprim Rusia. Este timpul să fiţi cu noi pentru ca să vedem împreună succesul realizărilor."

PUBLIKA.MD aminteşte că astăzi la Chişinău are loc conferinţa interparlamentare, cu genericul "Georgia, Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările de securitate curente", în cadrul căreia cele trei state au semnat o declarație privind perspectivele de integrare europeană şi securitatea din regiune.

Reuniunea are loc la iniţiativa şefilor legislativelor din cele trei ţări.

La eveniment vor participa aproximativ 150 de oficiali de nivel înalt și experți internaţionali, inclusiv şefi de legislative, europarlamentari, reprezentanți ai Congresului SUA