Actuala componenţă a Parlamentului, dizolvat în 28 aprilie, poate aproba doar proiecte de hotărâri şi legi ordinare care nu reglementează cele mai importante domenii, precum sistemul electoral, desfăşurarea referendumului, funcţionarea Parlamentului şi a Guvernului, organizarea administraţiei locale şi a sistemului de învăţământ.

NICOLAE OSMOCHESCU, expert în drept constituţional: "Nu poate introduce modificări în Constituţie, adică nu poate adopta legi constituţionale, care prevăd modificarea sau revizuirea Constituţiei. Nu poate modifica, adopta sau abroga legi organice. Mandatul Parlamentului poate fi prelungit până la întrunirea legală a noii componenței."

Potrivit articolului 72 din Constituţie, Parlamentul dizolvat nu poate adopta, modifica sau abroga legile organice care reglementează sistemul electoral, organizarea şi desfăşurarea referendumului, funcţionarea Parlamentului, Guvernului, Curţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, deputaţii în această perioadă nu pot interveni în domenii precum organizarea administraţiei locale, funcţionarea partidelor politice, regimul juridic al proprietăţii, regimul privind raporturile de muncă, organizarea învăţământului, precum şi regimul general al cultelor religioase.

La fel, actuala componenţa a legislativului nu poate lua decizii privind starea de urgenţă, de asediu şi de război; să adopte legi care vizează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, precum şi acordarea amnistiei şi graţierii.

Actuala componenţă a Parlamentului a fost votată în 24 februarie 2019 şi dizolvată în 28 aprilie. Viitorul Legislativ va fi ales în 11 iulie.