Parlamentul European a adoptat azi rezoluția privind statul de drept în România. Europarlamentarii au votat rezoluția  cu o majoritate de 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri. Rezoluția amendează dur comportamentul guvernului și parlamentului din România privind statul de drept. 

Eurodeputaţii îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, scrie stiri.tvr.ro.

Textul arată că Parlamentul European "este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România" și "condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018".

Rezoluția conține 13 recomandări și semnalează îngrijorările organismului europen privind modificarea legilor justiției și a codurilor penale din România, ce pot submina structural independența justiției și capacitatea de luptă împotriva corupției. În document este condamnată și intervenția violentă a forțelor de ordine în timpul protestelor din august de la Bucureşti.

Europarlamentarii solicită autorităților române să instituie garanții pentru a evita ingerințele în puterea judiciară și să oprească tentativele de dezincriminare a corupției.

În document sunt invocate restricțiile politice și economice la adresa presei. Documentul cere României să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția.

Proiectul de rezoluție cere Comisiei Europene să instituie, la nivelul UE, un mecanism care să monitorizeze lupta anticorupție din statele membre.

Draft-ul Rezoluției Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1 . Subliniază că este fundamentală garantarea respectării pe deplin a valorile europene comune enumerate la articolul 2 din Tratatul pentru Uniunea Europeană.

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legilor justiției și a legislaţiei penale, în mod special de potenţialul de a submina structural independenţa sistemului de justiție şi capacitatea de a lupta eficient împotriva corupţiei din România, precum și de a afecta statul de drept.

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forțelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din luna august.

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia şi să aplice strategia naţională anticorupţie.

6. Recomandă ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor, cu atenție la potențialul efect de intimidare pe care îl poate avea asupra societății civile și la modul în care afectează principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că această legislație ar trebui să fie în deplină conformitate cu cadrul UE.

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice și libertatea presei şi faţă de propunerile legislative care pedepsesc denigrarea României în afara țării.

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue implicarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative înainte de aprobarea lor finală.

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în baza principiului cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat.

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că CE a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie.

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale; reiterează că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române în urma recomandărilor, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate.

13. Încredinţează preşedintelui său sarcina de a transmite această rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi preşedintelui României.

Ședința plenară de la Strasbourg în care a fost votată Rezoluția privind statul de drept a fost programată de la ora 12.00 (13.00, ora României).

Dezbaterile din Parlamentul European privind statul de drept din România au avut loc în 3 octombrie.