PARLAMENTUL, LA 29 DE ANI: Deputații actualei legislaturi au transmis mesaje de felicitare
Embed:
Cu 29 de ani în urmă a fost ales primul Parlament al Republicii Moldova. La aproximativ trei decenii de parlamentarism, deputații actualei legislaturi au transmis mesaje de felicitare și au făcut un tur virtual prin cea mai importantă instituție din țară.
Primul Parlament a fost numit, în mod simbolic, "Parlamentul Independenţei". Asta pentru că deputaţii au proclamat suveranitatea ţării, după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
ALEXANDRU MOŞANU, primul preşedinte al Parlamentului: "Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul."
De atunci, s-a schimbat sediul Parlamentului, dar și numărul deputaților, care a scăzut de la 371 la 101. Președintele Legislativului, Zinaida Greceanîi, a menționat într-un mesaj text că rolul deputatului rămâne constant oricând și oriunde – cel de a reprezenta alegătorul. Fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, a făcut o scurtă excursie prin clădirea instituției.
ANDRIAN CANDU, președinte PRO MOLDOVA: "Deputații și conducerea Parlamentului, în activitatea sa, primesc deseori cadouri, inclusiv cadouri protocolare. Pentru ca să fie niște reguli clare de integritate, trebuie să răspundem la întrebarea ce fac mai departe cu cadourile? Iată de ce a părut ideea muzeului Parlamentului. Prima expoziție organizată aici în Muzeul Parlamentului a fost dedicată Sfatului Țării."
Unul dintre cei mai longevivi deputați, președintele fracțiunii PDM, Dumitru Diacov, care anterior a deținut și funcția de șef al Legilativului, spune că în cei 29 de ani de activitate, Parlamentul a trăit şi clipe măreţe, şi mari dezamăgiri.
DUMITRU DIACOV, președintele fracțiunii PDM: "29 de ani cu multă experiență cum trebuie și cum nu trebuie de organizat munca în Republica Moldova. Dar dacă analizăm profund legislația Republicii Moldova putem cu convingere să spunem că țara noastră este în topul țărilor cu legislație modernă."
Deputații PAS și cei din Platforma DA, care au puțină experiență parlamentară, spun că legislativul trebuie să redevină locul unde cetățenii să-și poată spune păsul.
IGOR GROSU, președintele fracțiunii PAS: Pentru noi, a fi parlamentari este o provocare și dincolo de experiența tristă pe alocuri pe care a avut-o Parlamentul Republicii Moldova noi sincer credem că în Republica Moldova poate fi făcută o altfel de politică și pot veni noi parlamentari."
ALEXANDRU SLUSARI, președintele fracțiunii Platforma DA: "Doresc acestei instituții de prim rand în procesul decizional în Republica Moldova, republică parlamentară, să devină cu adevărat o instituție în care nu jocurile politice și încropirea majorităților bazate pe concesii primează, ci proiectele bune pentru oameni."
Iar socialistul Vlad Batrîncea i-a îndemnat pe deputaţi să se ghideze doar de interesele cetăţenilor.
VLAD BATRÎNCEA, vicepreședinte al Parlamentului, deputat PSRM: "După 29 de ani, vreau să urez Parlamentului, deputaților, mai multă înțelepciune, mai multă principialitate și rolul de bază să fie intereseul alegătorului."
Primele alegeri parlamentare democratice din perioada post-sovietică au avut loc în aprilie 1990. Atunci, forul legiuitor încă se numea Consiliul Suprem al RSS Moldovenească. Ulterior, în 23 mai 1991 a fost redenumit în Parlamentul Republicii Moldova.
Primul Parlament a fost numit, în mod simbolic, "Parlamentul Independenţei". Asta pentru că deputaţii au proclamat suveranitatea ţării, după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
ALEXANDRU MOŞANU, primul preşedinte al Parlamentului: "Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul."
De atunci, s-a schimbat sediul Parlamentului, dar și numărul deputaților, care a scăzut de la 371 la 101. Președintele Legislativului, Zinaida Greceanîi, a menționat într-un mesaj text că rolul deputatului rămâne constant oricând și oriunde – cel de a reprezenta alegătorul. Fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, a făcut o scurtă excursie prin clădirea instituției.
ANDRIAN CANDU, președinte PRO MOLDOVA: "Deputații și conducerea Parlamentului, în activitatea sa, primesc deseori cadouri, inclusiv cadouri protocolare. Pentru ca să fie niște reguli clare de integritate, trebuie să răspundem la întrebarea ce fac mai departe cu cadourile? Iată de ce a părut ideea muzeului Parlamentului. Prima expoziție organizată aici în Muzeul Parlamentului a fost dedicată Sfatului Țării."
Unul dintre cei mai longevivi deputați, președintele fracțiunii PDM, Dumitru Diacov, care anterior a deținut și funcția de șef al Legilativului, spune că în cei 29 de ani de activitate, Parlamentul a trăit şi clipe măreţe, şi mari dezamăgiri.
DUMITRU DIACOV, președintele fracțiunii PDM: "29 de ani cu multă experiență cum trebuie și cum nu trebuie de organizat munca în Republica Moldova. Dar dacă analizăm profund legislația Republicii Moldova putem cu convingere să spunem că țara noastră este în topul țărilor cu legislație modernă."
Deputații PAS și cei din Platforma DA, care au puțină experiență parlamentară, spun că legislativul trebuie să redevină locul unde cetățenii să-și poată spune păsul.
IGOR GROSU, președintele fracțiunii PAS: Pentru noi, a fi parlamentari este o provocare și dincolo de experiența tristă pe alocuri pe care a avut-o Parlamentul Republicii Moldova noi sincer credem că în Republica Moldova poate fi făcută o altfel de politică și pot veni noi parlamentari."
ALEXANDRU SLUSARI, președintele fracțiunii Platforma DA: "Doresc acestei instituții de prim rand în procesul decizional în Republica Moldova, republică parlamentară, să devină cu adevărat o instituție în care nu jocurile politice și încropirea majorităților bazate pe concesii primează, ci proiectele bune pentru oameni."
Iar socialistul Vlad Batrîncea i-a îndemnat pe deputaţi să se ghideze doar de interesele cetăţenilor.
VLAD BATRÎNCEA, vicepreședinte al Parlamentului, deputat PSRM: "După 29 de ani, vreau să urez Parlamentului, deputaților, mai multă înțelepciune, mai multă principialitate și rolul de bază să fie intereseul alegătorului."
Primele alegeri parlamentare democratice din perioada post-sovietică au avut loc în aprilie 1990. Atunci, forul legiuitor încă se numea Consiliul Suprem al RSS Moldovenească. Ulterior, în 23 mai 1991 a fost redenumit în Parlamentul Republicii Moldova.