Paștele, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, reprezintă minunea Învierii Domnului Iisus și eliberarea sufletului din robia păcatului și a morții.

După o perioadă de post de 40 de zile, în care s-au apropiat de cele sfinte, creștinii ortodocși și greco-catolicii celebrează sărbătoarea luminii și a bucuriei, a curățirii sufletești și trupești. După cum spunea părintele Arsenie Boca, Învierea Domnului este unica minune ce se arată tuturor oamenilor, fie ei credincioși sau nu. Dacă tradițiile religioase sunt asemănătoare, cele cu specific laic diferă de la țară la țară.

Minunea Sfintei Lumini

De Paște, credincioșii se bucură de miracolul Sfintei Lumini.În fiecare an, în Sâmbăta Mare, la prânz, patriarhul grec împreună cu clerul, patriarhul armean și iepiscopul copților (Biserica Coptă face parte din grupul Bisericilor Ortodoxe Orientale), înconjoară de trei ori Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim.

În Sfântul Mormânt intră doar patriarhul Ortodox al Ierusalimului, care citește rugăciuni pentru Pogorâriea Sfintei Lumini și astfel se aprinde în mod miraculos candela. Apoi, acesta aprinde alte 33 de lumânări (număr ce semnifică vârsta Mântuitorului la răstignire). După aceea, Lumina este împărțită tuturor celor prezenți și este trimisă către bisericile ortodoxe din întreaga lume.

Preoții o dau mai departe mulțimii de credincioși care participă anual la Sfânta Slujbă a Învierii Domnului Iisus Hristos. O altă parte importantă cântării „Hristos a Înviat din morți”, după care credincioșii se salută spunând „Hristos a Înviat!” și răspunzând la salut cu „Adevărat, a Înviat!”.

Cele mai cunoscute obiceiuri și superstiții românești

• Paștele este o sărbătoare a familiei, a iertării, a înțelegerii și reprezintă un prilej pentru credincioși de a se împăca cu ei înșiși, dar și cu cei din jur.
• De la slujba care începe la miezul nopții și se termină în zori, creștinii merg direct acasă, cu lumânarea aprinsă, având grijă să nu se stingă, pentru a fi feriți de ghinion întregul an. Odată ajunși în căminele lor, oamenii duc Lumina Sfântă în fiecare cameră, pentru a alunga spiritele rele.
• Se spune că lumânarea aprinsă la slujba din noaptea Învierii nu trebuie aruncată tot anul. Potrivit tradiției, în momentele grele din viață sau atunci când natura se dezlănțuie este bine să o aprinzi și, astfel, vei fi ferit de orice pericol.
• Copii se spală dimineața cu apa în care a stat peste noapte un ou înroșit. În aceeași apă se mai pune un ou crud și un bănuț. Acestea trei reprezintă sănătatea, frumusețea și prosperitatea.
• Se crede că sufletele celor care se sting din viață de Paște merg direct în Rai. De altfel, în credința populară se spune că cine se naște de Paște va fi foarte norocos.

Obiceiuri pascale din întreaga lume

• În Italia, în Sâmbăta Mare, în piețele publice au loc comemorări ale patimilor și Învierii Domnului din morți, jucându-se diverse scenete care ilustrează jertfa pe Cruce a lui Iisus.
• Ciprioții aprind focuri în aer liber, în curțile școlilor și ale bisericilor.
• Pomi, asemănători brazilor de Crăciun, se împodobesc cu ouă în Germania.
• În Republica Cehă și în Slovacia există o tradiție foarte bizară. Se crede că dacă bărbatul își bate soția cu un bici decorat cu panglici, familia va fi protejată de boli întreg anul. Bătaia trebuie să fie simbolică și blândă. Această zi este, de asemenea, o ocazie ca bărbații să le ducă daruri prietenilor, ca semn al afecțiunii lor.
• Englezii fac concursuri de adunat ouă.
• În anumite zone din Norvegia copiii se costumează și merg din ușă în ușă pentru a aduna bomboane sau flori.
• Grecii, mai exact locuitorii insulei foarte vechi Corfu, aruncă de la fereastră vase cu apă, urmând o tradiție venețiană. De asemenea, ei coc prăjituri în formă de porumbei, numite kolompines.

Știați că

Apostolul Petru este cel care a văzut pentru prima dată minunea pogorârii Sfintei Lumini, în anul 34 d.H.? Însă abia din anul 1106 datează prima descriere în detaliu a miracolului, realizată de călugărul rus Daniil.

Încondeierea ouălor s-a făcut pentru prima dată în Ucraina? Procesul se numește Pysanka și datează din perioda antemergătoare creștinătății. La noi, ouăle acestea au mai mult rol decorativ și sunt oferite de sărbătoarea Învierii Domnului.