Chişinăul ar putea rămâne fără monumentele de arhitectură. Un studiu prezentat astăzi de Expert-Grup arată că 10 la sută din monumentele centrului istoric al Capitalei au fost demolate, iar alte 30 la sută sunt într-o stare avansată de degradare. La nivel naţional, situaţia este şi mai gravă.

În ultimii 20 de ani, aproximativ 15 la sută din monumentele de arhitectură naţionale au fost distruse ilegal. Până acum, însă, nu există niciun caz de tragere la răspundere penală pentru aceste acţiuni.

"Corupţia începe de la eliberarea autorizaţiilor de desfiinţare a monumentelor, până la judecarea acestor cauze, de la nivel de procuratură şi până la instanţele de drept", a declarat directorul general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ştefăniţă.

Moldova riscă să rămână fără patrimoniul arhitectural, dacă autorităţile nu îşi schimbă atitudinea, spun experţii. "Presiunea investiţiilor imobiliare asupra patrimoniului naţional arhitectural este atât de mare, încât noi, practic, nu putem concura cu instrumentele pe care le utilizează agenţii economici", a explicat expertul în politici de cultură Ghenadie Şonţu.

Viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, dă asigurări că autorităţile au elaborat o strategie menită să îmbunătăţească situaţia la acest capitol. "Într-o săptămână, deci, maximum două, noi vom prezenta strategia culturii, în varianta pe care am elaborat-o, pentru dezbatere publică finală", a precizat viceministrul.

Pentru următorii doi ani, autorităţile au planificat micşorarea cheltuielilor destinate protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional. Astfel, de la 3,8 milioane de lei, cât a fost alocat pentru 2013, suma se va reduce până la 1,7 milioane de lei, în 2015.