Deşi avem legi bune care ar trebui să apere patrimonial istoric, nu avem şi poliţişti care să poată apăra asemenea bunuri. De această părere este şeful Sectorului Arheologie Antică de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie, Ion Tentiuc. Declaraţiile au fost făcute pentru Adevărul.

"De exemplu, în cazul incidentului de lângă Biserica Armenească poliţiştii au documentat arheologii care lucrau pe şantier, în loc să se ocupe de persoanele care încalcă prevederile legale. Din păcate, nu întotdeauna cei care poartă epoleţi cunosc legile din acest domeniu", a menţionat Tentiuc.

În acelaşi timp, arhitectul şef interimar al Chişinăului, Radu Blaj, susţine că vina o poartă judecătorii care nu emit hotărâri ce-ar spune că noile construcţii trebuie demolate sau să fie restabilite edificiile care au fost distruse. "Avem legi, se întocmesc procese verbale, sunt prevederi chiar şi în Codul Penal, dar, cu părere de rău, instanţele de judecată nu emit hotărâri ce-ar schimba situaţia", a subliniat Blaj.

În acest sens, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Ion Ştefăniţă, aduce exemplul ţărilor europene, unde businessul se dezvoltă în armonie cu istoria şi cultura. "De ce n-am putea să savurăm o cafea pe terasa unei clădiri de epocă, aşa cum se întâmplă la Paris sau Roma, unde afacerile înfloresc chiar şi pe ruine? Europenii ştiu că n-au dreptul să intervină în faţade şi înţeleg că afacerea ar putea fi mai atrăgătoare prin autenticitatea sa", a declarat Ştefăniţă pentru aceeaşi sursă.

Amintim că pe 21 aprilie, o serie de vestigii arheologice din secolele 17-18 au fost distruse fără milă de excavatoarele unei firme de construcţie