PCRM vrea adoptarea legii lustraţiei
(UPDATE 10:10) Deputatul neafiliat Igor Dodon este gata să voteze pentru adoptarea legii lustraţiei. Parlamentarul scrie pe Facebook că trei voturi în Parlament din partea socialiştilor sunt asigurate.
(08:09) Comuniştii vor adoptarea legii lustraţiei. În acest sens, deputaţii din PCRM pregătesc o nouă iniţiativă legislativă, care va fi înregistrată în Parlament în această toamnă. Potrivit epresa.md, liderul formaţiunii, Vladimir Voronin a acceptat această idee.
Totodată, mai mulţi membri şi simpatizanţi ai PCRM au creat, luni, pe o reţea de socializare un grup care să susţină adoptarea acestei legi. Legea lustraţiei a fost adoptată de mai multe ţări din Europa Centrală, inclusiv de Polonia, România şi Ţările Baltice şi prevede că persoanele care au colaborat cu regimul comunist nu au dreptul să deţină funcţii în instituţiile publice.
Publika.md precizează că legea lustraţiei ar trebui să prevadă ca demnitarii care au colaborat, anterior, cu securitatea sau care au fost informatori să nu aibă dreptul să deţină o funcţie publică. Acest fapt ar presupune verificarea arhivelor şi dosarelor pe numele fiecărui demnitar.
În Moldova, primele tentative de adoptare a unei legi a lustraţiei au avut loc în 1999. Însă proiectul propus de PPCD, care prevedea accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, nu a fost susţinut de parlamentarii de atunci. Motivul care a fost invocat atunci de fracţiunea comuniştilor a fost că proiectul este în contradicţie cu legislaţia Moldovei, iar implementarea acestuia va crea o stare de discordie şi ură în societate.
În martie 2000, o propunere similară a venit din partea deputaţilor Partidului Forţelor Democratice, iar în februarie 2010 şi preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco, a propus adoptarea Legii Lustraţiei. Toate tentativele au eşuat. Cu toate că în ultima vreme s-a vorbit despre necesitatea adoptării legii lustraţiei, mai mulţi politicieni din Alianţa de guvernare au declarat că un asemenea proiect nu ar avea izbândă. Asta, pentru că o bună parte din arhivele KGB-ului au fost distruse, fapt infirmat recent de fostul director al SIS, Artur Reşetnicov.