Arabia Saudită va trimite doi astronauţi, între care o femeie, pe Staţia Spaţială Internaţională, pentru prima dată în istoria sa, în al doilea trimestru din 2023, bogatul stat petrolier din Golf călcând astfel pe urmele vecinului său, Emiratele Arabe Unite, transmite luni AFP.

Cel mai mare exportator de petrol din lume, regatul ultraconservator Arabia Saudită, încearcă să îşi diversifice economia şi să îşi îmbunătăţească imaginea prin diverse proiecte şi anunţuri, în special în contextul criticilor recurente referitoare la încălcări grave ale drepturilor omului.

„Arabia Saudită îşi va trimite primii astronauţi saudiţi, o femeie şi un bărbat, pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în al doilea trimestru din 2023”, a anunţat duminică Saudi Press Agency (SPA).

Lansarea celor doi, Rayana Barnawi şi Ali Al-Qarni, va fi realizată din Statele Unite, cu scopul de a „beneficia de oportunităţile promiţătoare oferite de sectorul spaţial şi de industriile sale la scară globală”, a adăugat SPA.

Anunţul vine într-un moment în care Sultan al-Neyadi din Emiratele Arabe Unite va deveni primul astronaut dintr-o ţară arabă care va petrece şase luni în spaţiu după ce va ajunge la bordul ISS, pe 26 februarie, cu ajutorul unui vehicul al companiei SpaceX.

Emiratele Arabe Unite, ţară vecină bogată, aliată a Arabiei Saudite, s-a îmbarcat în cursa spaţială în ultimii ani, trimiţând în spaţiu în 2019 un alt cetăţean al său, pe Hazzaa al-Mansoori, pentru o misiune de opt zile pe ISS.

În 1985, Arabia Saudită a trimis primul astronaut arab şi musulman din istorie cu ocazia participării la un zbor spaţial lansat, de asemenea, din Statele Unite.

Arabia Saudită a creat Comisia Spaţială Saudită în 2018, iar anul trecut a lansat un program destinat lansării astronauţilor.

Aceste proiecte au fost înfiinţate în cadrul planului „Vision 2030” al influentului prinţ moştenitor saudit Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al ţării şi fiul regelui, Salman, bătrân şi bolnav.

Prinţul Mohammed a lansat reforme economice şi sociale de amploare, inclusiv dreptul femeilor de a conduce, însă continuă să fie acuzat în mod regulat de reprimarea societăţii civile, de la oponenţi politici la activiste feministe.