Cercetarea, realizată pe un eşantion de aproape jumătate de milion de locuitori ai Marii Britanii, cu vârste cuprinse între 38 şi 73 de ani, arată că cei care se culcă târziu au un risc de deces, indiferent de cauză, cu 10% mai ridicat decât cei care se culcă devreme, pe perioada luată în calcul, de şase ani şi jumătate, scrie Agerpres.

Studiile anterioare pe aceeaşi temă au sugerat rate mai mari de afecţiuni cardiovasculare şi de patologii metabolice precum diabetul, însă această analiză este prima care explorează riscul de mortalitate, subliniază universitatea Surrey într-un comunicat.

Cercetarea a fost realizată cu ajutorul unei baze de date cu informaţii publice şi a fost publicată în revista de specialitate Chronobiology International.

Cei care au luat parte la studiu s-au autocaracterizat fie ca ''persoană matinală'' (27%), ''mai mult matinală decât nocturnă'' (35%), ''mai degrabă nocturnă decât matinală'' (28%) sau ''o persoană nocturnă'' (9%).

Din totalul celor 10.500 de decese înregistrate, 2.127 au avut cauze cardio-vasculare în perioada de şase ani şi jumătate luată în calcul de studiu.

''Este o problemă de sănătate publică care nu mai poate fi ignorată'', estimează Malcolm von Schantz, profesor de cronobiologie la universitatea Surrey. Potrivit acestuia, ''păsările de noapte'' ar trebui să beneficieze de o mai mare flexibilitate la slujbă pentru a putea începe şi termina munca mai târziu.

''Persoanele nocturne care încearcă să trăiască într-o lume matinală pot suporta consecinţe asupra sănătăţii'', subliniază Kristen Knutson, de la Universitatea Northwestern din Chicago, coautoarea studiului, scrie romaniatv.net. 

''S-ar putea ca persoanele care se culcă târziu să aibă un ceas biologic intern care nu corespunde mediului exterior'', spune Knutson, menţionând diverse comportamente dăunătoare pentru sănătate în ceea ce-i priveşte pe aceştia din urmă (lipsa exerciţiului fizic, somnul insuficient etc).

''Păsările de noapte'' au o tendinţă mai pronunţată de a avea probleme psihologice, de a suferi de diabet, probleme neurologice, gastro-intestinale sau respiratorii şi manifestă, de asemenea, o tendinţă spre fumat, consum de alcool, consum de cafeină şi de droguri.

Trecerea la ora de vară, care coincide cu o incidenţă mai mare a cazurilor de infarct, este mai dificilă pentru cei care obişnuiesc să meargă mai târziu la culcare, spun cercetătorii. Schantz sugerează că ar trebui să se ia în considerare renunţarea la trecerea la ora de vară.