Persoanele cu dizabilități se simt vulnerabile în fața justiției. Potrivit datelor Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabiltăți, anual în jur de 400 de oameni se plâng că le-au fost încălcate drepturile. În cele mai dese cazuri, oamenii spun că nu li se pun la dispoziție interpreți ai limbajului mimico-gestual, fie vorbim de o ședință de judecată sau de semnarea unor acte. 

În anul 2014, Vera Cebotari împreună cu feciorul său a plecat la notar. Atunci, băiatul i-a spus mamei că are nevoie de o procură, care îl va ajuta să perfecteze anumite acte, de care femeia avea nevoie pentru a intra în posesia unei moșteniri. Vera Cebotari afirmă că la notar i s-a încălcat dreptul și nu a avut parte de un interpret în limbajul mimico-gestual. Astfel, aceasta habar nu avea pe ce acte și-a pus semnătura.

"Eu nu am avut nici o atribuție la gajarea, vânzarea sau înstrăinarea apartamentului meu. Am semnat un act care a fost întocmit în limba română și nu am înțeles nici un cuvânt. Toate acțiunile au fost fără prezența mea", a spus Vera Cebotari.

Potrivit avocaților, atunci femeia a semnat o procură generală care permitea feciorului său gajarea apartamentului. Acesta a împrumutat de la o persoană 20 de mii de euro, iar drept garanție că va întoarce datoria era locuința. Despre faptele feciorului, femeia a aflat abia anul trecut, când s-a trezit la ușă cu executorul judecătoresc care urma să o evacueze silit din casă.

Totuși, avocații femeii au contestat decizia executorilor, și până când, Vera Cebotari locuiește mai departe în propriul apartament: 

"Speră că o să fie auzită, că nu o să mai fie discriminată. Se simte jignită și supărată de ccea ce s-a petrecut până acum".

Am contactat notarul care a întocmit actul, iar acesta ne-a declarat că nu poartă nici o vină pentru cele întâmplate. Asta deși, documentul pe care doamna îl semnase nu era în limba pe care o posedă. Astfel, notarul nu s-ar fi asigurat că Vera Cebotari a înțeles conținutul documentului.

"Nu i-am pus la dispoziție pentru că doamna nu era analfabetă", a precizat Tereza Anton, notar.

Directorul Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabiltăți, Vitalie Meșter spune că persoanele cu dizabilități nu au acces la o justiție echitabilă.

"Oamenii cu dizabilități la sigur că nu își cunosc drepturile sale, dar nu cunosc și din considerentul că nu sunt informați despre aceste drepturi. Sunt foarte multe cazuri de genul", a declarat Vitalie Meşter, director Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități.

În Republica Moldova există 17 interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual. În țara noastră sunt aproape cinci mii de hipoacuzici. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, instanța de judecată este obligată să pună la dispoziția surdo-muților un interpret.

Mai mult decât atât, aceștia au dreptul să solicite amânarea ședinței în cazul în care nu le este asigurată traducerea.