Iranul a anunţat luni că rezervele sale de uraniu îmbogăţit vor depăşi de la 27 iunie limita impusă prin acordul nuclear încheiat în 2015 cu marile puteri, mărind presiunea după retragerea SUA din acest pact, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Astăzi, numărătoarea inversă pentru a trece dincolo de cele 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogăţit a început şi, în zece zile, adică pe 27 iunie, vom depăşi această limită”, a declarat Behruz Kamalvandi, purtătorul de cuvânt al Organizaţiei iraniene pentru energie atomică, într-o conferinţă de presă.

Anunţul survine într-un context de tensiuni puternice în Iran şi SUA, care şi-au întărit prezenţa militară în Orientul Mijlociu pentru a răspunde presupusei „ameninţări iraniene”, şi acuză Teheranul că este responsabil de atacurile care au vizat joi două petroliere în Marea Oman, ceea ce acesta dezminte însă.

La un an după retragerea SUA din acordul de la Viena, Teheranul a anunţat pe 8 mai că a decis să nu mai respecte două limite la care consimţise: un plafon de 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogăţit (UF6) şi unul de 130 tone pentru rezervele de apă grea.

În aceeaşi zi, Teheranul a dat un ultimatum de 60 de zile statelor încă părţi ale acordului pentru a-l ajuta să evite sancţiunile americane.

Considerând că nu i s-a dat satisfacţie, regimul iranian a ameninţat că va renunţa la alte două angajamente.

Mai precis, preşedintele Hassan Rouhani a declarat că Iranul va înceta să respecte restricţiile convenite ”cu privire la gradul de îmbogăţire a uraniului” şi că va relua proiectul de construire a unui reactor de apă grea la Arak (centru), unde Kamalvandi a ţinut conferinţa de presă.

Reactorul de la Arak a fost „îngheţat”, conform acordului de la Viena, care impune de asemenea Teheranului să nu îmbogăţească uraniul la un nivel de peste 3,67%, care este unul scăzut, mult sub cel de aproximativ 90% necesar pentru fabricarea unei arme atomice.

Iranul acuză că nu obţine beneficiile la care spera în urma acordului de la Viena

Potrivit lui Kamalvandi, deocamdată nu a fost luată „nicio decizie” cu privire la ceea ce iranienii numesc „faza a doua” a „planului de reducere” a angajamentelor asumate în domeniul nuclear.

O decizie de punere în aplicare a acestei faze a doua este de resortul Consiliului suprem al securităţii naţionale, prezidat de Rouhani.

Referitor la îmbogăţirea uraniului, a mai indicat Kamalvandi, „am luat în considerare două scenarii”, „care merg de la o trecere la 3,68% până la orice alt procent în funcţie de necesităţile ţării”.

Cu privire la reactorul de la Arak, autorităţile dezbat încă dacă, la nevoie, să îl „regândească sau să îl repună în funcţiune”.

„Dacă a fost nevoie de timp pentru a realiza prima etapă a planului” (privind stocurile de apă grea şi de uraniu îmbogăţit), „nu va fi nevoie decât de o zi sau două” pentru o eventuală decizie de creştere a nivelului de îmbogăţire a uraniului, a avertizat el.

Până acum, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a certificat faptul că Iranul a acţionat în conformitate cu angajamentele din acord, însă, după anunţul de luni, această evaluare s-ar putea modifica.

Iranul acuză că nu obţine beneficiile la care spera în urma acordului de la Viena. PIB-ul său este prognozat să scadă cu cel puţin 6% în acest an, potrivit estimării Fondului Monetar Internaţional (FMI). scrie digi24.ro