Peste O SUTĂ de automobile de lux FURATE din Europa au fost sechestrate la intrarea în ţară
Peste 140 de maşini puse sub sechestru, majoritatea de lux, staţionează de ani buni în parcările Poliţiei de Frontieră. O bună parte dintre aceste automobile au fost furate din Germania, Franţa sau Italia, şi urmau să ajungă în pieţele auto din Moldova sau Ucraina.
Procedura de restituire a maşinilor este una destul de complicată, iar majoritatea proprietarilor renunţă să le mai ridice. În cele din urmă, automobilele care ajung să coste chiar şi peste un milion de lei rămân să ruginească în parcările Poliţiei de Frontieră.
Un automobil de model Range Rover, fabricat în anul 2017 a fost pus sub sechestru duminica trecută, în punctul de trecere al frontierei Sculeni. Proprietarul acestuia, un italian, urma să tranziteze ţara noastră, pentru a ajunge în Ucraina, unde intenţiona să-l vândă. La revenirea în ţara sa de baştină, acesta urma să anunţe forţele de ordine că maşina i-a fost furată, pentru ca ulterior, să ceară prejudicii companiei de asigurări. Bărbatul spera să obţină, în aşa mod, un venit suplimentar pe seama acestei tranzacţii. Prin intermediul acestei scheme, bărbatul împreună cu alţi complici de-ai săi ar fi vândut în jur de 20 de automobile de lux.
"Documentarea acestei grupări a fost posibilă datorită unei relaţii de cooperare cu omologii din Italia, inclusiv şi cu colegii din Ucraina", a spus Alexandru Lupan, şeful adjunct al direcţiei Investigaţii din cadrul P.F.
Până la stabilirea unui verdict final al instanţei de judecată, automobilul se va afla pe teritoriul unităţii Poliţiei de Frontieră din Chişinău.
Peste un milion de lei costa un automobil care nici măcar nu se ştie daca va fi ridicat de catre proprietar. Procedura e mult prea complicată şi de durata, iar costurile pentru restituire depaşesc cu mult valoarea acestui autoturism", .
Aceeaşi soartă o au şi alte peste 140 de maşini puse sub sechestru, în ultimii şase, ani de către poliţiştii de frontieră, pentru că aveau actele falsificate sau figurau în baza de date ca fiind furate. Pentru a le putea introduce şi vinde pe teritoriul altui stat, hoţii de maşini au recurs la diferite trucuri.
"Deobicei se recurge la modificarea actelor sau se modifică numărul caroseriei prin modificarea mecanică. Fiecare direcţie generală dispune de staţie în care se poate de efectuat expertiza tehnică", a afirmat Arcadie Levco, şeful direcţiei exploatare şi reparaţia auto din cadrul P.F.
Unele maşini care au fost declarate ale nimănui, nu au mai fost pornite de ani buni. Perioada de staţionare în parcările poliţiei de frontieră poate fi determinata simplu- după starea cauciucurilor si grosimea stratului de praf de pe parbriz. Cele mai vechi s-au uzat vizibil şi au început sa se transforme în rable.
"O soluţie eu cred că în cazul în care a fost reţinut un mijloc de transport, şi prin încheierea instanţei de judecată a fost sechestrat în folosul statului. Acest mijloc de transport , la viziunea autorităţilor care le-a reţinut să-l poate utiliza în exercitarea atribuţiilor", a spus Alexandru Lupan, şef adjunct al direcţiei Investigaţii Speciale din cadrul Poliţiei de Frontieră.
Cele mai multe maşini aflate în căutare internaţională şi puse sub sechestru de către poliţiştii de fronteră au fost aduse din Franţa, Italia, Germania sau Marea Britanie. Prin tranzitarea ţării noastre, autovehiculele furate, majoritatea de lux, urmau să ajungă în Ucraina pentru a fi vândute.
Planurile hoţilor de maşini au fost însă zădărnicite de căre poliţiştii de frontieră din ţara noastră care au pus sub sechestru, pe parcursul anului trecut, 24 maşini aflate în căutare internaţională. Cele mai multe dintre acestea sunt de model Toyota RAV 4, Range Rover sau BMW.
Actualitate
- Moldova va realiza schimburi de informații cu celelalte statele membre GUAM privind mărfurile transportate pe cale aeriană
- Ucraina nu va participa la Eurovision 2019. Din ce motiv
- Europarlamentar: UE trebui să deblocheze asistenţa macrofinanciară pentru Moldova. Guvernul a reuşit să gestioneze situaţia economică din ţară
- Cea mai modernă prisacă, dar şi cel mai inovativ laborator apicol din ţară se află la Universitatea Agrară