Procuratura Generală explică de ce a refuzat pornirea urmăririi penale pentru faptul uzurpării puterii de stat de către actuala guvernare. 

"Pe 16 august 2019, la Procuratura Generală a fost înregistrat un demers, imprimat pe file cu antetul Parlamentului Republici Moldova, cu semnăturile a 21 deputaţi, membri ai fracţiunii Partidului Democrat, întitulat „Denunț penal cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.339 din Codul penal al Republicii Moldova – uzurparea puterii de stat”, prin care a fost solicitată: 

• pornirea urmăririi penale pe faptul uzurpării puterii de stat în perioada 8-15 iunie 2019 de către Președintele Republicii Moldova Igor Dodon, Prim-ministrul Maia Sandu, ministrul afacerilor interne, Andrei Năstase şi alţi membri ai Guvernului Sandu, dar și de către deputații fracțiunilor PSRM, PAS și PPDA;

• întreprinderea tuturor măsurilor de urmărire penală necesare în vederea tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.

Denunțul PDM nu corespunde cerinţelor de formă şi conţinut, prevăzute de Codul de procedură penală.

Procuratura, în calitate de entitate publică, care contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii, asigură ca orice plângere penală sau denunţ adresat organelor Procuraturii să fie examinat prin prisma corespunderii rigorilor legale privind condițiile de formă și conținut, prevăzute de art. 263 din Codul de procedură penală.

Astfel, demersul cu semnăturile a 21 deputaţi PDM nu se încadrează în cerințele alin. (3) și (7) din art. 263 al Codului de procedură penală și anume: 

• denunţul nu cuprinde elementele obligatorii precum numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului (documentul conţine doar semnăturile persoanelor);

• nu conține preavizul cu privire la avertizarea denunțătorului de răspunderea pe care o poartă în cazul în care denunţul este intenţionat calomnios, conform prevederilor alin. (7) din art. 263 din Codul de procedură penală şi art. 311 din Codul penal;

• din conținutul denunțului nu rezultă care ar fi consecința prejudiciabilă a faptei pretins infracționale – element indispensabil pentru a proba existența bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunii și a decide pornirea urmăririi penale în conformitate cu art.274 din Codul de procedură penală.

Deputații semnatari ai denunțului sunt în drept să facă uz de opțiunile legale disponibile

Prin răspunsurile adresate fiecăruia din cei 21 deputaţi PDM (semnatari ai denunţului), le-a fost explicat dreptul de a face uz de următoarele opțiuni: 

• să depună denunț scris, care să corespundă cerințelor art.263 alin.(3) și (7) din Codul de procedură penală; sau

• să se prezinte la Procuratură, pentru a face denunţ verbal, în condițiile alin. (5) art. 263 din Codul de procedură penală.

Prin urmare, Procuratura consideră distorsionată poziţia PDM enunţată în comunicatul de presă şi asigură societatea că va da curs examinării oricăror denunţuri despre comiterea sau pregătirea de comitere a infracţiunilor în cazul conformării şi corespunderii conţinutului acestora formei şi rigorilor stabilite în Codul de procedură penală", se menţionează în comunicatul emis de PG.

PUBLIKA.MD aminteşte că Procuratura Generală a refuzat să pornească urmărirea penală pe faptul uzurpării puterii de stat de către actuala guvernare, în urma denunțului PDM. Formaţiunea politică a făcut anunţul printr-un comunicat de presă, iar informaţia a fost confirmată şi de către procuratură. 

Potrivit democraților, motivul invocat este nerespectarea unor elemente de procedură. PDM consideră că decizia Procuraturii Generale este influențată politic de Alianţa PSRM-ACUM, iar dovada este că, anterior, instituţia a acceptat să pornească urmărirea penală pe un subiect similar la insistența liderului PPDA, Andrei Năstase.