Toamna, zilierii sunt la mare căutare pentru a-i ajuta pe fermieri să strângă recolta. Cei mai mulţi dintre muncitorii sezonieri acceptă să fie plătiţi neoficial. Asta chiar dacă ştiu că există riscul să nu primească banii, iar la bătrâneţe să rămână fără pensie.

Specialiştii spun că, din cauza lefurilor plătite "în plic", bugetul public național ratează anual peste cinci miliarde de lei.

Fermierul Sergiu Borinschi din satul Sângereii Noi a cultivat ceapă în acest an pe o suprafaţă de cinci hectare. Acum, găseşte cu greu muncitori pentru a strânge recolta. El spune că, practic, este imposibil să-i angajeze pe toţi oficial.

"Trebuie să stai cu sacul de hârtie.Trebuie să aduci oficiul în câmp ca să-i înregistrezi. Nu vad reusită in toata astea. Vine azi unu, mâine altul. Eu socot că e imposibil", a declarat fermierul Sergiu Borinschi. 

Unii săteni nu acceptă să muncească pentru un salariu oficial, pentru a nu plăti impozite:

"Nu, mai bine lucrez aşa, cum pot. Şi sănătatea mi-o cruţ şi rămân cu mai mulţi bani în buzunar."

Alţii, în special tinerii, spun că un contract de muncă le oferă mai multe avantaje.

"Sa am pensie, să am cu ce să-mi întreţin copii când voi fi bătrână. "

Statisticile oficiale arată că, în 2014, peste 30 la sută dintre angajaţi au avut un loc de muncă informal, iar fiecare al zecelea salariat a declarat că primește o parte a remunerării "în plic". Fenomenul prevalează în sectorul real, și anume, în agricultură, comerț, construcții și transport.

Potrivit sindicaliştilor, suma salariilor plătite fără contabilizare ar depăşi 15 miliarde de lei sau aproximativ 50 la sută din fondul anual al retribuirii muncii.