Statul înregistrează anual pierderi de trei miliarde de lei de pe urma degradării solurilor. Constatarea este inclusă în Strategia privind diversitatea biologică a Moldovei pentru anii 2015-2020, aprobată de Guvern. De asemenea, autorităţile îşi propun extinderea până în anul 2020 a ariilor naturale protejate de stat cu peste 85.000 de hectare, dar şi înăsprirea sancţiunilor pentru braconaj şi tăieri ilegale de păduri. 

În prezent, suprafaţa totală a ariilor naturale protejate de stat constituie aproximativ 190.000 de hectare, iar păşunile existente degradează din cauza păşunatului abundent şi a dispariţiei multor specii de plante. De asemenea, din cauza oamenilor care îşi duc animalele să pască în ariile forestiere, statul a fost prejudiciat în ultimii cinci ani cu 12 milioane de lei.

Tot în aceeaşi perioadă, au fost tăiaţi ilegal peste 40.000 de metri cubi de lemn, cea mai gravă situaţie fiind în pădurile gestionate de primării. Strategia prevede crearea Oficiului naţional de consultanţă în domeniul forestier. La fel, resursele piscicole s-au redus cu 90 la sută în ultimii 10 ani, din cauza pescuitului illegal şi a poluării bazinelor acvatice. În acest sens, autorităţile îşi propun înăsprirea pedepselor pentru braconaj.

Guvernul urmează să elaboreze şi un proiect de lege privind fondul cinegetic şi protejarea speciilor pentru care este permis vânatul, în condiţiile în care numărul acestora s-a redus considerabil.  Potrivit calculelor preliminare, conservarea biodiversităţii în păduri ar putea aduce un venit anual de 12 milioane de lei, în următorii 25 de ani. O altă problemă o constituie degradarea solului, din cauza utilizării excesive a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor la lucrările agricole.

De asemenea, o pătrime din suprafaţa ţării constituie soluri erodate, iar din această cauză statul înregistrează anual pierderi de trei miliarde de lei. Autorităţile îşi propun să promoveze mai eficient agricultura ecologică şi tehnologiile moderne cu emisii reduse de poluanţi.