Roverul Curiosity a descoperit pe solul marţian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, susţin reprezentanţii Agenţiei Spaţiale Americane. Ei au precizat că asemenea sedimente, lăsate de scurgerile de apă, au fost găsite pentru prima dată.

Imaginile transmise de roverul Curiosity prezintă pietrişuri, pietricele şi nisipuri cimentate într-un strat de roci cu o grosime de 10-15 centimetri. Potrivit cercetătorilor, acestea datează, probabil, de miliarde de ani.

"Aceste pietricele pe care le-am văzut aici au forma rotunjită. Sunt prea mari pentru a fi transportate de vânt. Concluzia echipei de cercetători este că aceste pietre, care au rămas pe suprafaţa planetei, au făcut parte dintr-o albie şi au fost transportate de ape", a declarat Rebecca Williams, cercetător NASA.

Descoperirea a fost făcută într-un punct aflat la nord de craterul Gale, pe ecuatorul marţian, iar oamenii de ştiinţă consideră că roverul "Curiosity" se află în mijlocul unei reţele de foste pârâuri şi râuri. Acum cercetătorii intenţionează să folosească instrumentele de la bordul roverului pentru a determina compoziţia chimică a stratului de roci.

Destinaţia finală a robotului "Curiosity" este Muntele Sharp, unde va ajunge peste 3 luni, întrucât parcurge zilnic câte 100 de metri.

Roverul "Curiosity" , care a costat 2,5 miliarde de dolari, a fost lansat de NASA pe şase august.