Plângere depusă împotriva Franţei pentru crime împotriva umanităţii din cauza testelor nucleare efectuate în Polinezia
foto: publika.md
O plângere a fost depusă pe 2 octombrie la Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva Franţei pentru crime împotriva umanităţii din cauza testelor nucleare efectuate în Polinezia, a afirmat marţi la ONU liderul separatist polinezian Oscar Temaru, citat de AFP.
''Datorăm aceasta tuturor persoanelor decedate din cauza consecinţelor colonialismului nuclear'', a declarat fostul preşedinte al Polineziei, un arhipelag francez situat în Pacific şi care are 270.000 de locuitori.
Acest anunţ a fost făcut în cursul unei reuniuni privind Polinezia franceză, organizată în cadrul unei comisii a ONU specializate în probleme referitoare la decolonizare, scrie Agerpres.ro.
''Cu un mare sentiment al datoriei şi al fermităţii, pe 2 octombrie, noi am depus o plângere la Curtea Penală Internaţională pentru crime împotriva umanităţii. Această urmărire în justiţie are ca scop să le ceară socoteală tuturor preşedinţilor francezi în viaţă de la începerea testelor nucleare împotriva ţării noastre'', a spus el.
''Pentru noi, testele nucleare franceze nu sunt decât rezultatul direct al colonizării. Contrar discursurilor franceze, noi nu am acceptat efectuarea acestor teste. Ne-au fost impuse cu ameninţarea directă de instituire a unei guvernări militare dacă refuzăm'', a afirmat de asemenea Oscar Temaru.
Liderul separatist a precizat că s-a încercat iniţierea unui ''dialog responsabil'' din 2013 cu ''puterea administrativă'', cu supervizarea ONU. Dar apelurile adresate Franţei de a veni la masa discuţiilor au fost ''ignorate şi tratate cu dispreţ'', a mai spus el.
Preşedintele Polineziei franceze, Edouard Fritch, însoţit de o delegaţie a liderilor majorităţii sale, a fost de asemenea audiat marţi de comisia ONU.
Deputatul separatist Moetai Brotherson a denunţat ''locul gol al Franţei'' în cursul schimburilor de opinii la ONU.
Între 1966 şi 1996, atolii Mururoa şi Fangataufa au fost teatrul a 193 de teste nucleare franceze care au avut efecte asupra populaţiilor şi asupra mediului. În 2010, în baza unei legi, au fost introduse măsuri de despăgubire, dar ele sunt prea restrictive, potrivit asociaţiilor veteranilor care suferă de maladii provocate de radiaţii.
''Datorăm aceasta tuturor persoanelor decedate din cauza consecinţelor colonialismului nuclear'', a declarat fostul preşedinte al Polineziei, un arhipelag francez situat în Pacific şi care are 270.000 de locuitori.
Acest anunţ a fost făcut în cursul unei reuniuni privind Polinezia franceză, organizată în cadrul unei comisii a ONU specializate în probleme referitoare la decolonizare, scrie Agerpres.ro.
''Cu un mare sentiment al datoriei şi al fermităţii, pe 2 octombrie, noi am depus o plângere la Curtea Penală Internaţională pentru crime împotriva umanităţii. Această urmărire în justiţie are ca scop să le ceară socoteală tuturor preşedinţilor francezi în viaţă de la începerea testelor nucleare împotriva ţării noastre'', a spus el.
''Pentru noi, testele nucleare franceze nu sunt decât rezultatul direct al colonizării. Contrar discursurilor franceze, noi nu am acceptat efectuarea acestor teste. Ne-au fost impuse cu ameninţarea directă de instituire a unei guvernări militare dacă refuzăm'', a afirmat de asemenea Oscar Temaru.
Liderul separatist a precizat că s-a încercat iniţierea unui ''dialog responsabil'' din 2013 cu ''puterea administrativă'', cu supervizarea ONU. Dar apelurile adresate Franţei de a veni la masa discuţiilor au fost ''ignorate şi tratate cu dispreţ'', a mai spus el.
Preşedintele Polineziei franceze, Edouard Fritch, însoţit de o delegaţie a liderilor majorităţii sale, a fost de asemenea audiat marţi de comisia ONU.
Deputatul separatist Moetai Brotherson a denunţat ''locul gol al Franţei'' în cursul schimburilor de opinii la ONU.
Între 1966 şi 1996, atolii Mururoa şi Fangataufa au fost teatrul a 193 de teste nucleare franceze care au avut efecte asupra populaţiilor şi asupra mediului. În 2010, în baza unei legi, au fost introduse măsuri de despăgubire, dar ele sunt prea restrictive, potrivit asociaţiilor veteranilor care suferă de maladii provocate de radiaţii.