Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe luni, pe 27 iunie. Postul Sfinţilor Apostoli mai este cunoscut şi sub denumirea populară de Postul Sâmpetru. Acesta este rânduit de către Biserica Ortodoxă în cinstea Apostolilor Petru şi Pavel, dar şi în amintirea obiceiului acestora de a posti mereu înainte de a întreprinde acte importante.

În trecut, acest post mai era cunoscut şi sub denumirea de Postul Cincizecimii, datorită tuturor darurilor Sfântului Duh, care au ajuns la Sfinţii noştri Apostoli.

Primele atestări ale Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel datează din secolul IV d. Hr, fiind consemnate în Constituţiile Apostolice. Ulterior, informaţii referitoare la acest post se vor găsi şi la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului, dar şi la Leon cel Mare. Conform oamenilor de ştiinţă, acest post obişnuia să se ţină doar în cercurile monahale. Abia apoi a ajuns să se extindă şi în rândul credincioşilor.

Postul începe mereu în lumea de după Duminică Tuturor Sfinţilor, prima duminică după Rusalii – Pogorârea Sfântului Duh. Pentru a putea determina durata acestui post, se aplică această regulă: numărul de zile de la dată Învierii (inclusiv) şi până la 3 mai, atâtea zile ţine şi postul.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durata fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de dată variabilă a Paştelui. El începe în lunea după Duminică Tuturor Sfinţilor, prima duminică după Rusalii – Pogorârea Sfântului Duh.

Anul acesta postul începe pe 27 iunie şi se termină o zi mai târziu, pe 28 iunie, zile în care nu se organizează nunţi.

Sfânta Scriptură ne spune că Însuşi Iisus a ţinut post, învăţându-şi ucenicii că rugăciunea are un rol-cheie. Să ţii Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel înseamnă să-i cinsteşti cum se cuvine şi să readuci în atenţia lumii obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante din anul bisericesc.

Din bătrâni, se mai păstrează încă o regulă foarte simplă pentru a află perioada acestui post, variabil că durata, cunoscut sub diverse denumiri în popor, precum Postul Sampetrului ori al Cinzecimii. Se numără, pentru fiecare an, zilele de la Înviere până pe 2 mai inclusiv. Tot atâtea vor fi zilele de post în cinstea Sfinţilor Petru şi Pavel.

Spre deosebire de alte posturi de peste an, acesta nu este aspru. În Postul Sampetrului, sâmbătă şi duminică este dezlegare la peste, la fel că şi pe 24 iunie, moment care marchează sărbătorirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Lunea, miercurea şi vinerea, se mănâncă legume fără untdelemn, marţea şi joia avem voie să adăugăm ulei şi puţin vin, iar sâmbătă şi duminică ne putem înfruptă din carnea de peste. Încă de prin secolul al IV-lea se ţine acest Post de vara, obişnuit la începuturi numai în cercurile monahale şi răspândit apoi printre toţi credincioşii. Sfânta Scriptură spune că Însuşi Iisus a ţinut post, învăţându-şi ucenicii că rugăciunea are un rol-cheie.

De ce poştim pentru Sfinţii Apostoli? Că să-i cinstim cum se cuvine şi pentru a ne reaminti obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante. Totodată, prin acest post se cinstesc darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Sfinţii Apostoli, care se revarsă peste Biserica de Rusalii. Oamenii mai ţin acest post pentru a fi sănătoşi şi apăraţi de cele rele, de foamete şi grindină, dar şi pentru binele animalelor din ograda.

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vara; această marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vara mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat că orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindină , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cânta.

– În tradiţia populară, până în acesta zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

– Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserica pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Oamenii pistruiati trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cânta cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru că aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune că cine se şcoală de dimineaţă, în fiecare zi de post, că să vadă răsăritul Constelaţiei Cloşca, va avea tot anul parte de bine şi i se vor împlini toate dorinţele.

– Tot tradiţia spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele şi strâmbă trupul femeii pe care o găseşte lucrând.

– Tot acum, în zilele de post ale Sampetrului, există obiceiul că, la ţară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească minţile copilelor.

Mai mult, dezlegare la peste este şi lumea, marţea şi joia, dacă în aceste zile se sărbătoreşte un sfânt cu doxologie marie şi cu cruce neagră în calendar. Dacă o astfel de sărbătoare pică într-o zi de miercuri sau vineri, se face dezlegare şi la untdelemn şi vin. Dacă prăznuirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade într-o zi de miercuri sau vineri, în aceste zile se face dezlegare la peste, vin şi ulei.