Prăbuşirea Uniunii Sovietice a lăsat în urmă mai multe conflicte îngheţate nerezolvate. În afară de problema transnistreană, în spaţiul postsovietic mai sunt câteva regiuni de conflict. Disensiunile existente se pot agrava dacă situaţia scapă de sub control.

Abhazia şi Osedia de Sud sunt două republici separatiste. Cele două teritorii au încercat să-şi obţină independenţa încă în anii 20. După revoluţia in 1917 şi apariţia Uniunii Sovietice, Abhazia şi Osetia de Sud au fost declarate drept republici autonome în componenţa Georgiei. În scurt timp, ambele şi-au declarat independenţa. Abhazia a devenit republică sovietică, iar Osetia a rămas în componenţa Georgiei.

În 1990, când Georgia şi-a declarat independenţa, conflictul a reizbucnit. Disensiunile au degenerat în confruntări armate în 1992 şi 2008. Acum patru ani, în noaptea de 7 spre 8 august, trupele georgiene au atacat forţele separatiste din Osetia de Sud. Drept răspuns, Federaţia Rusă a trimis militari în regiune şi a lansat raiduri aeriene asupra Georgiei. Luptele au durat cinci zile, iar pe 26 august Rusia a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei. În prezent, Moscova şi Tbilisi nu au restabilit relaţiile diplomatice, iar economia celor două regiuni depinde de cea a Rusiei.

Un alt conflict îngheţat este cel din regiunea Nagorno-Karabah. Confruntările dintre Armenia şi Azerbaidjan, care s-au soldat cu 15 mii de morţi, au izbucnit în 1988, când regiunea autonomă Nagorno-Karabah, locuită majoritar de armeni, şi-a anunţat intenţia de a se separa de Azerbaidjan. În 1991, a fost anuţată crearea Republicii Nagorno-Krabah, iar Azerbaidjanul a încercat să prevină separarea prin metoda armelor. Un armistiţiu a fost încheiat în 1994, iar Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra regiunii secesioniste. Disensiunile dintre cele două ţări nu au încetat, însă, nici până astăzi.