Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a sechestrat în premieră criptomonede și sisteme de generare a criptovalutei în valoare de aproape cinci milioane de lei. Primul caz în care ARBI a pus sub sechestru sisteme de generare a monedei electronice s-a înregistrat în 2018.

Abia anul trecut, agenția a reușit să pună sub sechestru bani virtuali. Reprezentanții Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale susțin că instituția dispune de capacitățile de a administra banii virtuali.

”Avem în premieră un caz de aplicare a sechestrului asupra monedei virtuale propriu zise. Aici mă refer la bitcoin și tether USDT. Respectiv, anul curent am aplicat sechestru asupra a trei tipuri de monedă virtuală: bitcoin, shiba și polkadot. Periodic se evaluează evoluția valorii acestora. Pentru că unul dintre scopurile aplicării sechestrului și administrării bunurilor infracționale este conservarea valorii acestora.”

Utilizarea criptovalutei este interzisă până la emiterea unei decizii finale a instanței de judecată. În tot acest timp, ARBI asigură păstrarea și depozitarea banilor virtuali.

”Noi contractăm servicii prestate de persoane fizice și juridice, ceea ce ține de depozitarea, stocarea anumitor spații, anumite softuri, dacă ne referim la activele digitale. Dispunem de conturi trezoreriale pe care se depozitează mijloacele bănești care au fost sechestrate.”

În țara noastră, nu există un cadru legal care să reglementeze piața criptovalutară. Potrivit BNM, utilizarea monedei virtuale prezintă potențiale riscuri pentru investitori din cauza lipsei securității adecvate, dar și pentru sistemul financiar. Mai exact, criptovaluta nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau o autoritate publică.

Astfel, BNM anunță că utilizatorul monedei virtuale poate să rămână fără mijloacele investite sau le pot fi sparte portmoneele virtuale care le aparțin. De asemenea, pentru sistemul financiar pot exista riscuri de spălare a banilor și finanțării terorismului sau criptovaluta poate fi utilizată pentru vânzarea bunurilor interzise, ceea ce constituie crimă financiară.

Pe lângă criptomonede și sisteme de generare a criptovalutei, agenția a pus sub sechestru în ultimii cinci ani acțiuni, creanțe și capital social în valoare de peste 2,1 miliarde de lei, dar și construcții de circa 1,2 miliarde de lei. Din 2017 și până în prezent, ARBI a recepționat 883 de solicitări pentru a efectua investigații financiare paralele. În ultimii cinci ani, au fost puse sub sechestru aproape 5 mii de bunuri valoarea cărora depășește suma de 5,6 miliarde de lei.