Pe planeta noastră, schimbările climatice nu sunt uniforme. Temperatura din anumite regiuni poate creşte semnificativ într-o anumită perioadă, pe când în alte zone, situaţia meteorologică are o evoluţie inversă. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra acestor transformări, oamenii de ştiinţă americani au realizat o hartă, în care sunt evidenţiate locurile de pe Pământ vulnerabile la impactul produs de fenomenul încălzirii globale.

Harta a fost concepută pe baza aşa-numitului "indice de sensibilitate al vegetaţiei". Acesta reprezintă o reprezintă o nouă metodă de măsurare a vulnerabilităţii mediului înconjurător, ce presupune folosirea mai multor surse de informaţii, obţinute, în cea mai mare parte, cu ajutorul sateliţilor.

Una dintre aceste surse se numeşte "indice de dezvoltare al vegetaţiei" şi are rolul de a analiza evoluţia zonelor cu vegetaţie de pe Glob, în fiecare an. Oamenii de ştiinţă coroborează informaţiile date acest sistem cu date referitoare la posibilitatea ca în regiunile respective să se producă fluctuaţii rapide de temperatură, umiditate sau nebulozitate.

Pe harta de mai jos, puteţi observa impactul pe care îl produc fluctuaţiile climatice la nivelul fiecărei regiuni în parte. În imagine apar unele zone extrem de vulnerabile la schimbările legate de umiditatea din atmosferă, pe când altele sunt afectate de evoluţia straturilor de nori.

Foto: arstechnica.com/Alistair W. R. Seddon

În momentul în care cercetătorii au pus laolaltă datele referitoare la zonele acoperite cu vegetaţie şi cele trei tipuri de fluctuaţii care se produc la nivelul climei, a rezultat indicele de sensibilitate al vegetaţiei, ce poate fi urmărit pe această hartă:

Foto: arstechnica.com/Alistair W. R. Seddon

Dat fiind faptul că situaţia climei de pe Glob se află în continuă schimbare, oamenii de ştiinţă au nevoie de date actualizate, pentru a preconiza evoluţia pe care o vor avea factorii meteorologi descrişi anterior, în funcţie de regiunea în care au fost identificaţi. De exemplu, hărţile prezentate se bazează pe informaţii obţinute de-a lungul a 14 ani, însă observaţiile continuă şi astăzi, fapt pentru care indicii descrişi ar putea prezenta deja unele erori.