Ii, catrinţe, cojoace, căciuli, dar şi alte articole vestimentare, purtate de strămoşii noştri, au fost admirate la prima gală a portului popular de iarnă.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Culturii în comuna Tohatin, acolo unde vizitatorii au gustat bucate tradiţionale şi au ascultat piese ale ansamblurilor folclorice din diferite regiuni ale Moldovei.

Costumele prezentate la festival reprezintă specificul de acum 300 de ani. Ele erau purtate doar la biserică şi în zilele de sărbătoare.

"La acest festival am venit cu hainele tradiţionale, aşa cum se îmbrăcau înainte. Am adus ciorapi pe lână, croşetări, prosoape şi mâncare tradiţională", spune Natalia Crudu, meşter popular din raionul Cantemir .

"Noi confecţionăm costumul în întregime începând de la jupon, catrinţe, brâu, ie şi broboadă pe cap. Aceste catrinţe sunt ţesute în două iţe sunt reprezentative zonei Sorocii", explică meşterul popular din raionul Soroca Simion Lungu. 

Potrivit artiştilor, ornamentele de pe costume arăta regiunea de reşedinţă a celui care îl poartă. 

"În sud mai mult predomină ornamental floral, iar la nord - mai mult desenul geometric. Romburile reprezintă viaţa ţăranului din nordul Moldovei", spune meşterul popular Valentina Guţu.

Cei prezenţi la eveniment nu au ratat ocazia de a-şi completa garderoba cu o piesă de vestimentaţie tradiţională.

"L-am cumpărat astăzi de la meşterul Constantin şi am să-l port cu mare plăcere acasă sau când voi merge la un frigărui", a declarat Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom.

Ministrul Culturii, Monica Babuc, a purtat o ie meşterită de Olga Plămădeală, soţia cunoscutului sculptor Alexandru Plămădeală. 

"Este o piesă de mare valoare, fiindcă prin ea vreau să arăt câtă măiestrie au avut basarabencile acum mai bine de 100 de ani în urmă să facă costume cu fir din mătase,aur şi argint", a spus ministrul Culturii.

La prima gală a portului popular de iarnă au participat şapte formaţii etno-folclorice şi 10 meşteri populari.