Premierul Armeniei, Nikol Pashinian, şi preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, s-au întâlnit joi în Republica Moldova, cu medierea Uniunii Europene, pentru a încerca să-şi apropie poziţiile în vederea unei eventuale semnări a unui acord de pace. Reuniunea, la care participă şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele Consiliului European Charles Michel, a avut loc în marja celui de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, care s-a desfăşurat la Bulboaca.

Înaintea reuniunii, Michel şi-a exprimat speranţa că liderii Armeniei şi Azerbaidjanului, ale căror ţări sunt în conflict de decenii din cauza enclavei Nagorno-Karabah, îşi vor confirma disponibilitatea politică reciprocă de a "normaliza relaţiile".

"Am avut ocazia să mă întâlnesc cu liderii Armeniei şi Azerbaidjanului la Bruxelles în urmă cu câteva săptămâni şi au existat unele progrese (în negocieri)", a declarat Michel reporterilor adunaţi în faţa Palatului Mimi, unde s-a desfăşurat summitul CPE, relatează EFE, citează Agerpres.

Cu o zi înainte, UE a subliniat importanţa menţinerii ''impulsului istoric'' al procesului de normalizare dintre Armenia şi Azerbaidjan, care s-a intensificat în ultima lună pe mai multe direcţii.

"UE consideră că este important să se menţină acest impuls istoric şi să se evite paşii, inclusiv retorica ostilă, care ar putea pune în pericol procesul de pace", a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Peter Stano.

Aducerea la aceeaşi masă a lui Pashinian şi Aliev a fost marea realizare diplomatică a primului summit al Comunităţii Politice Europene de la Praga, în octombrie anul trecut.

În acelaşi timp, ultima întâlnire dintre liderii armean şi azer a avut loc la 25 mai la Moscova, unde ambii au participat la un summit al Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia.

În timpul întâlnirii, Pashinián şi Aliev s-au angajat într-un schimb aprins de replici, spre surprinderea celorlalţi lideri invitaţi.

Pashinián a acuzat Baku că are pretenţii teritoriale faţă de Armenia şi că refuză să dialogheze cu locuitorii din Nagorno-Karabah, teritoriu pe care îl blochează de aproape şase luni, în timp ce Aliev a negat că ruta dintre Armenia şi enclava populată de armeni şi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului este închisă pentru tranzit sau că Baku are pretenţii faţă de Erevan.

Ceea ce au convenit amândoi este că, după mulţi ani, există posibilitatea de a se ajunge la o soluţionare a conflictului, precum şi la o normalizare a relaţiilor prin proiecte de comunicare.

Cu câteva zile înainte de întâlnirea din Republica Moldova, Pashinián a declarat că acordul de pace discutat de părţi nu va fi semnat în cadrul reuniunii.