Premiul Nobel pentru fizică din 2022 a fost câștigat de Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger pentru „pentru experimentele cu fotoni, stabilind încălcarea inegalităților Bell și pionierat în știința informației cuantice”, a anunțat marți Academia Regală Suedeză pentru științe, scrie Digi24 cu regerire la CNN.

„Folosind experimente inovatoare, Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au demonstrat potențialul de a investiga și controla particulele care se află în stări corelate. Ce se întâmplă cu o particulă dintr-o pereche corelată / încâlcită determină ce se întâmplă cu cealaltă, chiar dacă sunt într-adevăr prea îndepărtate pentru a se afecta una pe cealaltă. Dezvoltarea de către laureați a instrumentelor experimentale a pus bazele unei noi ere a tehnologiei cuantice“, se arată în comunicatul Academiei Suedeze pentru Științe.

Rezultatele lor au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informații cuantice, a mai spus Academia Suedeză pentru Științe. Conform site-ului Nobel, în prezent există un vast domeniu de cercetare care include calculatoare cuantice, rețele cuantice și comunicații criptate cuantic sigure.

Un factor cheie în această dezvoltare este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea ce se numește o stare de inseparabilitate cuantică. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche inseparabilă determină ceea ce se întâmplă cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea se află la mare distanță.

Multă vreme s-a pus întrebarea dacă această corelație se datorează faptului că particulele dintr-o pereche inseparabilă cunatic conțin variabile ascunse, adică instrucțiuni care le spun ce rezultat ar trebui să dea în cadrul unui experiment. În anii 1960, John Stewart Bell a dezvoltat inegalitatea matematică care îi poartă numele.

Aceasta afirmă că, dacă există variabile ascunse, corelația dintre rezultatele unui număr mare de măsurători nu va depăși niciodată o anumită valoare. Cu toate acestea, mecanica cuantică prezice că un anumit tip de experiment va încălca inegalitatea lui Bell, rezultând astfel o corelație mai puternică decât ar fi posibil altfel. John Clauser a dezvoltat ideile lui John Bell, ceea ce a condus la un experiment practic.

Când a efectuat măsurătorile, acestea au susținut mecanica cuantică prin încălcarea clară a unei inegalități Bell. Acest lucru înseamnă că mecanica cuantică nu poate fi înlocuită de o teorie care utilizează variabile ascunse. Unele lacune au rămas după experimentul lui John Clauser.

Alain Aspect a dezvoltat experimentul, folosindu-l într-un mod care a închis o lacună importantă. El a reușit să schimbe setările de măsurare după ce o pereche de inseparabilitate cunatică a părăsit sursa, astfel încât setările care existau în momentul în care au fost emise nu puteau afecta rezultatul. Folosind instrumente rafinate și serii lungi de experimente, Anton Zeilinger a început să utilizeze stări cuantice inseparabile.

Printre altele, grupul său de cercetare a demonstrat un fenomen numit teleportare cuantică, care face posibilă mutarea unei stări cuantice de la o particulă la alta la distanță.

„A devenit din ce în ce mai clar că apare un nou tip de tehnologie cuantică. Putem vedea că munca laureaților cu stările de inseparabilitate cunatică este de mare importanță, chiar și dincolo de întrebările fundamentale privind interpretarea mecanicii cuantice”, a declarat Anders Irbäck, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.