Preşedintele columbian Juan Manuel Santos Calderón este deţinătorul Premiului Nobel pentru Pace din acest an.

Câștigătorul a fost anunţat în cadrul unei conferințe organizate în capitala Norvegiei, Oslo.

Juan Manuel Santos Calderón a reuşit să readucă pacea în Columbia după 52 de ani. Gherilele comuniste FARC, care au pornit o insurecţie împotriva guvernului columbian în 1964, au anunţat că vor depune definitiv armele

Anul acesta, au fost propuși 376 de candidați, printre care 228 de persoane și 148 de organizații.

Printre favoriţii presei sunt negociatorii acordului nuclear cu Iranul şi `Căştile Albe" din Siria, salvatorii voluntari care intervin după bombardamente să salveze oameni, scrie digi24.ro.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost decernat Cvartetului pentru Dialog Național din Tunisia, pentru reușita de construi o 'democrație pluralistă' în această țară după așa-numita Primăvară Arabă.

Nobelul pentru Pace este singurul dintre cele șase premii Nobel care este decernat în afara Suediei, aceasta fiind dorința exprimată de Alfred Nobel, întrucât pe vremea sa Norvegia făcea parte din regatul suedez.

Sute de aspiranți, niciun favorit

Pariurile din ultimele zile mizau mai ales pe președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, împreună cu liderul gherilelor FARC, care au semnat un acord de pace istoric, dar care nu a fost validat de populația columbiană la referendumul desfășurat duminică.

Prin urmare, se estimează că șansele celor doi de a primi Nobelul au scăzut considerabil, iar locul lor a fost luat de un amalgam de nume, respectiv Papa Francisc, medicul congolez Denis Mukwege, fostul analist al CIA, Edward Snowden, tânăra din minoritatea yazidi Nadia Murad, sechestrată de gruparea Stat Islamic în Irak, acordul privind schimbările climatice semnat la Paris sau activistul indian Jockin Arputham.

Printre aspiranții ruși se evidențiază Svetlana Ganușkina, o reprezentantă a organizației pentru apărarea drepturilor omului Memorial, precum și publicația Novaia Gazeta.

Pentru rolul jucat în criza refugiaților, Nobelul l-ar putea primi cancelarul german Angela Merkel sau preotul catolic Abba Mussie Zerai, fondator și președinte al Agenției Habeshia, care luptă pentru drepturile migranților care debarcă în Italia.

Pe lunga listă a aspiranților la Premiul Nobel pentru Pace mai regăsim Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), ONG-urile Irak Body Count și Transparency International, activiștii saudiți Abu al Khair și Raif Badawi, teoreticianul american al non-violenței Gene Sharp sau Campania internațională pentru interzicerea armelor nucleare.

Cum a început decernarea premiilor

Alfred Nobel a fost de-a lungul vieții sale interesat de problemele societăţii, de literatură, el a scris poezie şi teatru, iar premiul pe care l-a instituit a devenit o extensie şi o împlinire a intereselor sale de-o viaţă. De altfel, a fost dorința cercetătorului ca acest premiu să fie acordat celor care au făcut descoperiri importante în domeniul fizicii, chimiei, medicinei, literaturii și păcii.

Pe 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel a semnat al treilea şi ultimul său testament la clubul suedez-norvegian din Paris. Când a fost deschis şi citit după moartea sa, testamentul a creat o mare controversă atât în Suedia, cât şi în toată lumea, mai ales că Nobel lăsase mult din averea sa unui premiu. Familia s-a opus atunci.

Conform actului, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, în zilele noastre înseamnă 1,702 milioane de coroane suedeze, adică 265 de milioane de dolari, au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „celor care, pe parcursul anului precedent, au făcut omenirii cele mai mari servicii”, scrie nobelprize.org.

Potrivit testamentului, premiul va fi împărţit în cinci părţi egale: „Prima parte va fi distribuită autorului descoperirii sau invenţiei celei mai importante în domeniul fizicii; a doua, autorului sau descoperirii celei mai importante în chimie; a treia, autorului descoperirii celei mai importante în domeniul fiziologiei sau medicinei; a patra parte, autorului celei mai remarcabile opere literare cu o tendinţă idealistă; a cincea, personalităţii care a acţionat cel mai bine pentru apropierea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

Savantul suedez a mai specificat în testament cine urma să acorde premiile. Din 1901, acordarea premiilor Nobel se bazează pe un sistem de nominalizări, coordonat de patru instituţii. Astfel, Academia Suedeză acordă premiul pentru Literatură, Institutul Karolinska pe cel pentru Medicină, Academia Regală suedeză pentru Ştiinţe se ocupă de premiile pentru Fizică şi Chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian oferă premiul pentru Pace.

Primele premii Nobel au fost acordate prima dată la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau într-o medalie, o diplomă şi o sumă, care la început a fost în valoare de câteva zeci de mii de dolari, iar apoi a crescut la zece milioane de coroane suedeze (SEK). În iunie 2012, Fundaţia Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane coroane suedeze, adică 800.000 de euro, pentru fiecare domeniu.