Preotul Maxim Melinti: Tot va decide Mitropolitul, eu până atunci voi aştepta şi mă voi ruga
Embed:
Preotul Maxim Melinti spune că gestul Mitropoliei Moldovei este o încercare pentru el şi că nu se va pocăi public, aşa cum i s-a cerut. Părintele a venit la slujbă îmbrăcat în haine obişnuite. El s-a rugat şi a cântat în altarul bisericii din Ghidighici.
"Să trecem peste această încercare, peste această perioadă deloc uşoară. Eu regret la momentul de faţă că nu pot să ofer mai multă dragoste decât aşteaptă de la mine Hristos. Tot deja va decide Mitropolitul, eu până atunci voi aştepta şi mă voi ruga", a spus Maxim Melinti, preot.
Enoriaşii spun că nu au nimic împotriva clericului Vasile Manica, dar vor ca Mitropolia să-i reîntoarcă dreptul preotului Maxim Melinti să oficieze slujbele la biserica din sat.
"Părintele Maxim s-a străduit întotdeauna să facă ceva bine, atât pentru cetăţenii satului, cât şi pentru toţi creştinii care vin. Sperăm să fie anulată decizia", a spus Olga Benderschi, locuitoare satul Ghidighici.
"El nu a făcut corect, căci nu a făcut moarte de om", a menţionat Limpiada Panoş, locuitoare satul Ghidighic.
"Mi-i jele de părintele Maxim. Vrem, îl cerem înapoi. Tot satul îl cere înapoi", a declarat Iustina Graur, locuitoare satul Ghidighici.
Oamenii din sat colectează semnături pentru a putea convinge Mitropolia să anuleze decretul.
"Până în prezent sunt 350 de semnături.Ne gândim să mergem din casă în casă. El vrea să îndemne. să îndrume şi aceste persoane către Dumnezeu", a menţionat Elena Galiţchi, locuitoare satul Ghidighici.
"Nu am fost acum prin alt decret trimis în parohia Ghidighici. Eu sunt deja de doi ani aici împreună cu părintele Maxim. Trebuie să fim paşnici şi să conştientizăm că orice decizie trebuie să fie primită cu demnitate", a spus Vasile Manica, preot.
La finalul slujbei, părintele Maxim a avut un îndemn pentru enoriaşi.
"Nu vom fi o societate normală, sănătoasă, creştină, dacă nu ne vom învăţa să-i acceptăm pe ceilalţi din jurul nostru aşa cum sunt ei."
Scandalul a pornit acum trei zile, când Mitropolia Moldovei nu a tolerat faptul că părintele Maxim Melinti a acceptat un premiu din partea comunităţii LGBT.
"Să trecem peste această încercare, peste această perioadă deloc uşoară. Eu regret la momentul de faţă că nu pot să ofer mai multă dragoste decât aşteaptă de la mine Hristos. Tot deja va decide Mitropolitul, eu până atunci voi aştepta şi mă voi ruga", a spus Maxim Melinti, preot.
Enoriaşii spun că nu au nimic împotriva clericului Vasile Manica, dar vor ca Mitropolia să-i reîntoarcă dreptul preotului Maxim Melinti să oficieze slujbele la biserica din sat.
"Părintele Maxim s-a străduit întotdeauna să facă ceva bine, atât pentru cetăţenii satului, cât şi pentru toţi creştinii care vin. Sperăm să fie anulată decizia", a spus Olga Benderschi, locuitoare satul Ghidighici.
"El nu a făcut corect, căci nu a făcut moarte de om", a menţionat Limpiada Panoş, locuitoare satul Ghidighic.
"Mi-i jele de părintele Maxim. Vrem, îl cerem înapoi. Tot satul îl cere înapoi", a declarat Iustina Graur, locuitoare satul Ghidighici.
Oamenii din sat colectează semnături pentru a putea convinge Mitropolia să anuleze decretul.
"Până în prezent sunt 350 de semnături.Ne gândim să mergem din casă în casă. El vrea să îndemne. să îndrume şi aceste persoane către Dumnezeu", a menţionat Elena Galiţchi, locuitoare satul Ghidighici.
"Nu am fost acum prin alt decret trimis în parohia Ghidighici. Eu sunt deja de doi ani aici împreună cu părintele Maxim. Trebuie să fim paşnici şi să conştientizăm că orice decizie trebuie să fie primită cu demnitate", a spus Vasile Manica, preot.
La finalul slujbei, părintele Maxim a avut un îndemn pentru enoriaşi.
"Nu vom fi o societate normală, sănătoasă, creştină, dacă nu ne vom învăţa să-i acceptăm pe ceilalţi din jurul nostru aşa cum sunt ei."
Scandalul a pornit acum trei zile, când Mitropolia Moldovei nu a tolerat faptul că părintele Maxim Melinti a acceptat un premiu din partea comunităţii LGBT.
enoriași, Ghidighici, Mitropolia Moldovei, preotul maxim melinti, satul Ghidighicitoate TAG-urile
Social
Social