Declaraţiile făcute de preşedintele Jobbik, Vona Gabor, la tabăra de vară din judeţul Harghita, România, au captat atenţia jurnaliştilor din presa internaţională. "Jobbik irită Bucureştiul. Liderul partidului de extrema dreaptă de la Budapesta solicită autonomia maghiarilor din România. Discursul în România al unui politician ungar extremist a creat noi tensiuni între Bucureşti şi Budapesta. Ministerul de Externe din Bucureşti a cerut Guvernului de la Budapesta să se delimiteze de afirmaţiile lui Vona Gabor, preşedintele partidului Jobbik. Vona declarase, sâmbătă, că ia în calcul un conflict cu România pentru obţinerea autonomiei minorităţii maghiare din Transilvania. Relaţiile bune între statele vecine nu ar reprezenta o prioritate pentru ei, ci mai degrabă protejarea propriei rase", notează austriecii de la Die Presse, citaţi de Jurnalul.ro.

A uitat de diplomaţie

"O nouă ruptură între România şi Ungaria. Discursul radical al unui politician extremist aflat în vizită în România a provocat tensiuni între Bucuresti şi Budapesta. Vona a uitat de orice noţiune de diplomaţie. Ministerul de Externe al Ungariei a încercat să explice că Jobbik este un partid de opoziţie şi nu participă la guvernare. Guvernul Ungariei respectă principiile de bază şi obiectivele parteneriatului strategic încheiat între cele două ţări. Ministerul Afacerilor de Externe din România a catalogat declaraţiile lui Vona drept deosebit de grave. Mai mulţi politicieni din rândul socialiştilor români au solicitat declararea lui Vona persona non-grata în România", scrie Salzburger Nachrichten.

Ruptură între România şi Ungaria

Televiziunea austriacă ORF şi televiziunea germană RTL anunţă că declaraţiile lui Vona au fost făcute în cadrul taberei de vară a etnicilor maghiari din România. "Un extremist obţine o nouă ruptură între România şi Ungaria", este titlul ales de jurnaliştii de la televiziunea RTL. "Şeful Jobbik obţine ruptura dintre România şi Ungaria", scrie site-ul televiziunii ORF, care adăugă că la recensământul din 2011, în România, 1,2 milioane de persoane s-au declarat etnici maghiari. "Zona lor compactă este Ţinutul Secuiesc din interiorul Transilvania, unde sunt etnici majoritari. Transilvania română de astăzi a aparţinut până la finalul Primului Război Mondial de Ungaria", mai scrie sursa citată.

Continuarea articolului pe Jurnalul.ro.