Președintele american, Donald Trump, l-a demis marți pe directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), James Comey, o decizie surpriză care a provocat o undă de șoc la Washington, transmite AFP, care amintește că FBI este instituția însărcinată cu ancheta asupra eventualelor legături între echipa de campanie a lui Trump și Rusia.

"FBI este una dintre instituțiile noastre cele mai prețuite și respectate și astăzi marcăm un nou început pentru bijuteria coroanei aparatului nostru judiciar" a apreciat Trump, într-un comunicat difuzat de Casa Albă și citat de DPA.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a arătat, potrivit EFE, că președintele Donald Trump a acționat în baza "recomandărilor clare" ale ministrului adjunct al Justiției, Rod Rosenstein, și ministrului Justiției, Jeff Sessions" și a subliniat că va începe "imediat" căutarea unui nou director al FBI.

Chiar Trump i-a trimis marți o scrisoare lui Comey, difuzată de presa americană, în care îl informează asupra demiterii "cu efect imediat".

"Deși am apreciat că m-ați informat, în trei ocazii distincte, că nu făceam obiectul vreunei anchete, sunt totuși de acord cu analiza Departamentului Justiției conform căreia dumneavoastră nu sunteți capabil să conduceți de o manieră eficace Biroul", arată Trump, citat de AFP.

"Este esențial să găsim o nouă conducere pentru FBI care să restabilească încrederea publică în misiunea sa vitală de aplicare a legii", mai arată Trump în scrisoarea către Comey, conform Reuters, citat de agerpres.ro.

Ex-procuror federal și fost vice-ministru al Justiției, James Comey, 56 de ani, a fost numit la șefia FBI de Barack Obama, în 2013, pentru un mandat de 10 ani.

El și-a apărat miercurea trecută, în cursul unei audieri în Senat, decizia de anul trecut de a anunța public, înaintea scrutinului prezidențial de pe 8 noiembrie, că agenția sa a deschis o nouă anchetă cu privire la folosirea unui server privat de către candidata democrată Hillary Clinton, conform Reuters.

"A ascunde (această anchetă) ar fi fost, din punctul meu de vedere, catastrofal", a declarat Comey, audiat de comisia juridică a Senatului, insistând că "a fost alegere dificilă", pentru care nu a avut o altă variantă.

Senatorii l-au întrebat pe Comey de ce a decis să dezvăluie public investigația privind-o pe Hillary Clinton, nu însă și pe cea referitoare la presupuse contacte inadecvate ale republicanului Donald Trump sau ale unor apropiați ai acestuia cu agenți ruși. Comey a încercat să-i convingă pe membrii comisiei că a făcut alegerea corectă: 'Mi se face ușor greață să mă gândesc că noi am fi putut avea un oarecare impact asupra alegerilor, dar, cinstit vorbind, nu aș schimba acea decizie', a comentat el.

Hillary Clinton a declarat marți că i-a fost deturnată candidatura de scrisoarea prin care James Comey anunța Congresul despre noua ancheta cu privire la folosirea unui server privat pe când conducea Departamentul de Stat, și de publicarea de către Wikileaks a e-mailurilor șefului său de campanie John Podesta, puse la dispoziție, se pare, de hackeri ruși.

La 28 octombrie, James Comey a adresat o scrisoare Congresului în care anunța că FBI a început examinarea unor noi e-mailuri ce ar putea fi relevante pentru ancheta privind modul în care Hillary Clinton a gestionat informații clasificate în perioada în care a condus Departamentul de Stat.

Șeful FBI a declarat atunci că s-a simțit obligat să facă publică respectiva informație.

Procurorul general (ministrul justiției) de atunci, Loretta Lynch, considera însă inadecvată dezvăluirea anchetei în curs, cu posibile implicații pentru unul din cei doi candidați prezidențiali, cu mai puțin de două săptămâni înaintea scrutinului de pe 8 noiembrie.

Lynch i-a spus lui Comey să urmeze practica uzuală de a evita acțiunile care ar putea influența rezultatul alegerilor.

După o investigație de aproape un an, la recomandarea anchetatorilor, Departamentul Justiției a decis în luna iulie să închidă dosarul privitor la e-mailurile controversate ale candidatei democrate. James Comey i-a reproșat totuși atunci fostei șefe a diplomației că, prin utilizarea adresei de e-mail și a serverului private, a procedat "extrem de neglijent".